Ai uitat de nume, de casă sau de întâlniri? Medicii explică șase motive pentru care memoria lentă

Nu toată uitarea este un semn de îmbătrânire, medicii explică modul în care stilul de viaţă, mâncarea, somnul şi medicamentele de memorie sunt afectate

Pe măsură ce vârsta crește, creierul pierde treptat masa, în principal în cadrul prefrontal, care este important pentru luarea deciziilor, și în hipocampus, partea creierului responsabil pentru memorie.

Uneori nu ne putem aminti un nume ca “pe care îl avem deasupra limbajului”, nu suntem siguri dacă am oprit dispozitivul sau am încuiat uşile. Ritmul rapid al vieţii şi miile de sarcini zilnice lasă urme pe corp şi pe funcţiile cognitive.

Uitarea este normală din când în când, şi de obicei nu există nici un motiv de îngrijorare. Totuşi, dacă observăm că memoria noastră este slăbită semnificativ şi afectează activitatea noastră zilnică, este timpul să ne întrebăm de ce apar aceste schimbări. Medicii arată că cauzele nu se referă întotdeauna la vârsta singură.

Anii de ce uităm adesea?

Numărul neuronilor scade de la naștere, deci este relativ normal să ne amintim rapid anumite nume sau cuvinte de-a lungul anilor, explică Dr. Elise Kakapolo, neuropsiholog la Centrul Medical al Universității “Culmbia”.

Prof. P. Murali Doraisvami, psihiatru de la Facultatea de Medicină “by”, adaugă că de-a lungul anilor, poate apărea slăbiciunea memoriei pe termen scurt.

Pe măsură ce creierul îmbătrânește, pierde mai multă masă în cortexul prefrontal (locul de luare) și hipocampus (specii). În același timp, transmiterea de informații printre neuroni încetinește odată cu creșterea riscului de boli neurodegenerative.

Pe de altă parte, inteligenţa emoţională este adesea întărită odată cu vârsta, iar experienţa vitală ajută la luarea deciziilor şi strategiilor de a ne aminti mai uşor.

Cu toate acestea, medicii observă că oboseala, infecţia sau stresul cronic pot avea un impact profund asupra abilităţilor cognitive, chiar şi fără contact direct cu vârsta, transmite Telegrafi.

Barnat

Multe medicamente comune pot afecta memoria mai ales atunci când anumite tipuri diferite sunt combinate.

Dacă problemele de memorie devin din ce în ce mai evidente, este imperativ să-i arătăm doctorului ce medicamente folosiţi, inclusiv suplimentele şi drogurile de peste - x0>, subliniază Dr. Brenna Ren, profesor de psihologie la Universitatea din Nevada.

Dacă medicamentele afectează capacitatea de a-şi aminti, medicul poate modifica terapia sau regla doza.

Dureri care pot afecta memoria:

• Benzodiazepina dăunează memoriei pe termen scurt şi lung.
• Statins ʹ medicamente de reducere a colesterolului; conform FDA, poate provoca confuzie și pierderi de memorie.
• Beta-blocantele utilizate pentru tensiunea arterială şi bolile cardiace; unele studii le leagă de funcţiile cognitive mai slabe.
• Opioidele pe termen lung pot afecta negativ memoria.
• Barurile de dormit pot cauza dificultăţi de memorie şi memorie.

Depresie şi anxietate

Depresia şi anxietatea sunt o cauză majoră a problemelor de memorie la 4050 de ani, spune dr. Kakapolo.

Când suntem deprimaţi, creierul nu funcţionează la capacitate maximă. Anxietatea are un efect similar. Sub stres cronic, corpul rămâne într-o stare constantă de război sau de evadare, eliberând hormoni tensionaţi. Acest lucru are un impact puternic asupra creierului și poate provoca o slăbire a funcțiilor cognitive”, explică Dr. Thomas Holland, un cercetător la Institutul de Cercetare Spitalul de Sănătate Rush.

Hrănirea

Potrivit Dr. Holland, hrănirea afectează în mod direct sănătatea creierului. O dieta bogata in vitamine si minerale ajuta la protejarea neuronilor. Alimentele care conţin flavonoizi, cum ar fi legumele cu frunze negre, ceaiurile şi roşiile, pot încetini slăbiciunea memoriei.

În schimb, alimentele prelucrate, care conțin coloranți artificiali, aditive și dulciuri artificiale, sunt asociate cu un risc crescut de uitare și demitate.

Dormi

Stresul zilnic, obligaţiile de serviciu şi familia sunt direct implicate în calitatea somnului. Somnul regulat şi adecvat este esenţial pentru regenerarea şi sănătatea creierului.

Dacă nu dormim suficient, substanţe toxice precum proteina beta-amaloidă sunt colectate în creier, proteine legate de dezvoltarea bolii Alzheimer. Deprivarea somnului lung drenează surse cognitive, exacerbează concentrarea, învăţarea şi memoria.

Chiar și presiunea de somn (pauză de respirație nocturnă) poate provoca probleme deoarece reduce alimentarea cu oxigen a creierului”, explică Dr. Kakapolo.

Probleme cu auzul

Cercetările noi arată că pierderea auzului poate afecta sănătatea creierului. Când auzim mai puțin, creierul cheltuie mai multe cuvinte de procesare a energiei, reducând sursele pe care le folosește pentru memorie.

Se recomandă utilizarea dispozitivelor auditive, care pot ajuta la păstrarea funcțiilor cognitive.

Materialele auditive bune pot ajuta semnificativ la conservarea capacităţilor cognitive, spune dr. Ren. Potrivit unor studii, utilizarea lor reduce riscul pierderii memoriei cu aproximativ 19%.

Răspândirea atenţiei

Holland explică faptul că multiasking, încercarea de a face trei lucruri simultan, scade capacitatea de a se concentra și amintiți-vă.

Un studiu publicat în Natura a arătat că vizionarea televizorului în timpul utilizării telefonului slăbeşte concentrarea şi memoria, chiar şi în rândul tinerilor.

La persoanele în vârstă, faptul de a face anumite lucruri deodată poate cauza mai multe dificultăţi. Încercarea de a face anumite sarcini simultan ne încetinește și reduce eficiența”, concluzionează Dr. Kakapolo. /Telegrafie/