Kosovo riscă să rămână fără fonduri din planul de creştere al UE

Procrastinarea procesului de constituire şi creare a noului guvern ar putea costa Kosovo pierderea fondurilor din Planul de creştere al Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest, avertizează cunoscătorii integrării europene.

Planul de creştere, care acoperă perioada 2024-2027, conţine un pachet de 6 miliarde de euro aprobat de UE la sfârşitul anului 2023, pentru a sprijini abordarea economiilor a şase ţări din Balcanii de Vest faţă de standardele europene.

Pentru a beneficia de aceste fonduri, țările trebuie să finalizeze reformele necesare pentru UE, inclusiv sectorul privat, tranziția ecologică și digitalizarea.

Din acest pachet, Kosovo poate beneficia de peste 880 mn de euro, din care peste 250 mn de subvenţii nerambursabile, iar restul sub formă de credit favorabil.

Cu toate acestea, ţara nu a beneficiat de pachetul de prefinanţare de 61 mn de euro deja împărtăşit de Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia.

Aceste țări au primit, de asemenea, noi instrumente săptămâna trecută.

În afara beneficiilor se află Bosnia şi Herţegovina, care nu a adoptat la timp agenda de reformă şi planul de creştere.

Kosovo a fost printre primii care au aprobat agenda de reformă, dar fondurile rămân blocate din cauza lipsei instituţiilor de ratificare a acordului formal cu UE.

Acest lucru transmite un semnal negativ la Bruxelles, unde frustrarea instituţiilor şi statelor membre continuă să crească din cauza comportamentului elitei politice a Kosovo”, declară Donika Emini, cercetător în cadrul Grupului consultativ european pentru politică balcanică (B APEG, Radio Europa Liberă).

Adunarea Kosovo a fost declarată constituţională în 10 octombrie, dar, între timp, procesul a fost respins la Curtea Constituţională de Lista Sârbă.

Ţara, de asemenea, rămâne încă cu guvernul actual, chiar dacă liderul Mişcării Vetevendosje, Albin Kurti, a primit mandatul pentru formarea noului director.

Fondurile UE pentru Kosovo “pot redistribui”

Potrivit lui Bekim Salih, de la Institutul pentru Investigaţii Avansate, GAP, întârzierile în constituţionalizarea instituţiei blochează nu numai fondurile, ci şi implementarea reformelor.

Capacitatea Kosovo de a primi fondurile ar trebui tradusă ca incapacitatea Kosovo de a face reforme. Reformele, desigur, pot avea loc într-o anumită perioadă, dar se vede că dinamica lor va întârzia, lent”, spune el.

Donika Emine e pe aceeaşi linie.

Ea explică faptul că faptul de a nu primi fonduri din Planul de creştere nu înseamnă că banii dedicaţi Kosovo vor fi pierduţi automat. Cu toate acestea, dacă Kosovo nu reuşeşte să retragă şi să utilizeze aceste fonduri pe tot parcursul programului, riscul de pierdere este prea mare.

Potrivit lui Emin, din cauza întârzierilor în adoptarea acordului de către Parlament şi a lipsei unui guvern pe termen integral, implementarea planului de reformă din Kosovo va începe mult mai târziu decât în alte ţări din Balcanii de Vest.

Şi asta îl penalizează foarte mult. Ţara trebuie să aibă acces la fonduri prin punerea în aplicare a reformelor agendei aprobate de UE. Acestea sunt fondurile pentru care trebuie lucrate și puse în aplicare reforme specifice. Kosovo a pierdut deja mult timp, declară Emini.

În acest sens, Comitetul avertizează că lipsa reformelor ar putea bloca plățile UE, lăsând sume mari neutilizate până în 2027.

“... și dacă fondurile nu au fost utilizate sau condițiile nu au fost îndeplinite la sfârșitul perioadei programului, UE le poate redistribui [terenului] țărilor sau proiectelor care au îndeplinit condițiile mai repede”, spune Emini.

Emrush Ujkan, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Europeni, subliniază că planul de creştere este doar unul dintre instrumentele UE în agenda sa pentru integrarea Balcanilor de Vest.

Potrivit acestuia, UE nu va opri procesele iniţiate din cauza întârzierilor ţărilor programate să îndeplinească criteriile europene.

În această direcție, dacă instrumentele nu sunt luate, acest lucru este valabil și pentru celelalte instrumente care vor fi revândute, care cad nu asupra noastră, ci asupra altor țări care se află în acest proces”, spune Wolfan.

Potrivit acestuia, planificarea UE privind punerea în aplicare a planului de creştere a fost aceea de a ţine pasul cu toate ţările din Balcanii de Vest.

Prin urmare, nu este timp pentru a reveni la un proces de ceea ce este planificat la momentul potrivit. Dacă [țara specifică] nu a reușit să ia măsuri concrete, responsabilitatea va fi asumată de ea însăși”, Wolfan spune Radio Europa Liberă.

El subliniază că, în cazul în care Kosovo nu reuşeşte să retragă fonduri UE pentru reforme, aceasta nu înseamnă că reformele nu vor fi necesare), acestea vor fi finanţate ulterior din bugetul propriu al Kosovo.

Comisia Europeană a anunțat în aprilie 2024 că, dacă partenerii din Balcanii de Vest nu îndeplinesc condițiile, plățile ar putea fi suspendate parțial sau integral.

Comisia Europeană a explicat, de asemenea, că, după o astfel de suspendare și “în cazul în care partenerii din Balcanii de Vest nu reușesc să îndeplinească condițiile relevante într-o perioadă de grație de un an [sau doi ani de la primul an de punere în aplicare], suma suspendată ar fi retrasă și ar putea fi reintrată între alți beneficiari în următorii ani”.

Rapoartele Kosovo - UE “la cel mai scăzut nivel”

Întârzierile Kosovo în formarea noului parlament şi executiv, de la organizarea alegerilor parlamentare din 9 februarie până în prezent, au îngreunat situaţia chiar şi în ceea ce priveşte comunicarea formală a instituţiilor kosovare cu Uniunea Europeană.

În august, oficialii UE au anunţat că nu vor organiza întâlniri în cadrul clădirii guvernului kosovar până când ţara nu va avea un executiv cu mandat deplin.

Emini subliniază că acesta este un mesaj tulburător la adresa autorităţilor kosovare cu privire la lipsa instituţiilor funcţionale.

“a pierdut canalul de comunicare şi coordonare cu UE pentru reforme, precum şi relaţiile diplomatice dintre Kosovo şi UE”, declară ea.

Aceste relaţii, Salihu le vede la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.

Potrivit acestuia, în absenţa unui guvern cu mandat deplin şi a unei adunări ambalate legal, Kosovo are dificultăţi în comunicarea cu UE pentru rapoarte bilaterale şi procese de integrare.

The “Vezi tu, nu mai menţionează aderarea Kosovo la Consiliul Europei, nu mai este menţionată în posibilitatea de a ridica măsurile [pedeapsa] împotriva Kosovo. Rapoartele Kosovo cu Uniunea Europeană sunt considerate a fi cele mai scăzute din ultimii 10 ani, după semnarea ASA [Acordul de asociere-credinţă]”, declară Salihu.

Kosovo nu s-a alăturat Consiliului Europei în 2024.

Ţara continuă să se afle sub măsurile punitive ale UE, care au fost impuse în iunie 2023, din cauza tensiunilor crescute din nordul Kosovo, locuite de majoritatea sârbilor.

Recunoaştetorii integrării europene estimează că amânarea în continuare a formării de noi instituţii “menţine” diferenţa dintre rapoarte între Kosovo şi UE.

Potrivit acestora, aceasta s-ar putea adânci şi mai mult, dacă ţara se va îndrepta în cele din urmă spre alegerile parlamentare anticipate, din cauza dezacordurilor dintre partidele politice cu privire la formarea de noi instituţii. / REL/ Periscopi/