Pensionarii suferă creşteri ale preţurilor în Kosovo, eşuând să ajungă la sfârşitul lunii la costuri

Jakup Vitija, pensionar din Pristina, declară că este din ce în ce mai dificil să faci faţă cheltuielilor de viaţă de bază. O mare parte a veniturilor sale merg la medicamente, în timp ce continuă creşterea preţurilor, potrivit lui, face aproape imposibil să ajungă până la sfârşitul lunii, raportează Kosovas.
Preocuparea sa reflectă realitatea cu care se confruntă multe familii din Kosovo. Conform datelor Agenţiei de Statistică din Kosovo, Indicele armonizat al preţurilor de consum (IHÇK) în mai 2026 a marcat o creştere anuală de 6,8%.
Efectele creșterii prețurilor confirmă, de asemenea, cetățenii înșiși. Imer Gjokaj declară că costul vieţii devine din ce în ce mai grav pentru familii. În timp ce oamenii de afaceri confirmă, de asemenea, creșterea prețurilor pe piață, subliniind că acest lucru este inevitabil, deoarece prețurile comerciale Visar Hajdari și de aprovizionare au marcat, de asemenea, creșteri.
Până la 6 euro pe kilogram de fasole
Potrivit lui, numărul cumpărătorilor a scăzut semnificativ. Se spune că piaţa nu mai este aceeaşi, deoarece vânzările sunt înjumătăţite şi circulaţia a scăzut semnificativ.
Niciun cumpărător
Chiar şi experţii economici consideră că este tulburător pentru o ţară care continuă să se confrunte cu sărăcia, şomajul şi dependenţa mare de importuri, raportează Kosovas.
Profesorul de Facultate de Economie de la Universitatea din Pristina Nagip Skineri spune Kosovo că cea mai mare lovitură a inflaţiei este aceea de a simţi pensionari şi salariaţi stabiliţi, deoarece veniturile lor nu se adaptează la rata creşterii preţurilor.
Potrivit lui, inflaţia devine tot mai dificilă pentru a acoperi nevoile familiale de bază.
Inflația în jur de 7% afectează în principal pensionarii și lucrătorii cu salarii fixe
Potrivit lui Skender, impactul inflației este observat în special asupra bunurilor și serviciilor de bază, care iau cea mai mare pondere în cheltuielile casnice.
Unul dintre sectoarele pe care le alege este cel al adăpostului. El estimează că cererea ridicată de locuințe în centrele urbane, combinată cu numărul limitat de locuințe închiriate, a afectat direct prețul sectorului.
Economistul Ismet Mulaj, care consideră inflaţia o problemă structurală pentru economia Kosovo, în mod similar. Potrivit acestuia, o serie de factori contribuie la continuarea creșterii prețurilor, în timp ce dependența ridicată de importuri rămâne un factor major.
Aproximativ 90% din produsele importate
Mulaj: Acest lucru face ca Kosovo să fie sensibil la inflaţie
Pe lângă dependenţa de import, Mulaj pentru Kosova Prees declară că creşterea preţurilor instrumentelor financiare derivate a adus o contribuţie semnificativă la creşterea globală a inflaţiei. Potrivit acestuia, crizele internaţionale rămân un factor cheie în această creştere.
Cu toate acestea, acesta subliniază că impactul are și asupra structurii pieței locale a instrumentelor financiare derivate, dominată de un număr limitat de operatori, ceea ce poate limita concurența și afecta prețurile.
În faţa acestor evoluţii, experţii estimează că relaxarea inflaţiei necesită măsuri pe termen lung şi schimbări profunde în structura economică a ţării.
The “nevoies to go into changing economic structure, to go ther enter economic infuzie to production, to support production process, production business to better support, but also those who are services of new jobs in this context. Chiar şi în acest sens, ar fi foarte binevenit să ne facem pe toţi, aşa cum spun eu, subiecte politice pentru a găsi o formulă comună pentru schimbarea structurii economice din Kosovo, deoarece, cu această structură economică atâta timp cât suntem, avem o dezechilibrare foarte mare între exporturi şi importuri, avem deficite comerciale foarte mari, şomaj foarte ridicat, sărăcie şi creştere foarte mare, iar în acest context, toţi principalii indicatori macroeconomici marchează negative în dezvoltarea lor subeconomică şi socio-economică, a afirmat el.
Pe aceeași linie, Mulay estimează că guvernul trebuie să urmeze o abordare mai cuprinzătoare pentru a reduce inflația și a crea o economie mai competitivă.
Mulaj adaugă că reducerea prețului energiei electrice, precum și armonizarea creșterii salariilor și a subvențiilor cu creșterea producției locale se numără printre măsurile care pot contribui la reducerea inflației.
Potrivit economistului, dacă tendința de creștere a prețurilor continuă și nu este asociată cu dezvoltarea economică durabilă, rezultatele pot fi sensibile atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi.
Indicele armonizat al Premiilor de consum (IHÇK) din Kosovo a marcat o creştere anuală de 6,8% în mai 2026, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce o scădere de 0,4% a fost înregistrată lunar, sugerează Agenţia de Statistică a Kosovo (ASK). / Periscopi/












