Dacă Kosovo nu aprobă bugetul de anul viitor la timp?

Provocarea la adresa instituţiei Adunării, plângerile succesive la Curtea Constituţională, guvernul aflat în funcţie cu competenţă limitată şi riscul fondurilor externe în valoare de sute de milioane de euro.

Când situaţia cea mai gravă se înrăutăţeşte, apare problema bugetului de stat pentru anul viitor, care, conform previziunilor Ministerului Finanţelor, se estimează că va fi de aproximativ 3,5 miliarde de euro.

Pentru fostul ministru al economiei, Haki Shatri, situaţia actuală este foarte îngrijorătoare.

Subx0>Budget este baza materială pentru funcționarea statului. Dacă această bază este distrusă, statul dă faliment, nu poate funcţiona, spune Free Europe Radio.

Pentru a eşua, bugetul trebuie să treacă prin mai multe faze, astfel încât să poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Etapele aprobării bugetului

Bugetul pentru anul viitor începe să fie pregătit încă din martie, în mai multe circuite bugetare, apoi distribuit pentru revizuirea tuturor instituțiilor finanțate din buget.

În condiţii ideale, Guvernul a efectuat toate pregătirile şi, în conformitate cu Legea pentru Managementul Finanţelor Publice, ultima dată pentru aprobarea bugetului este 30 octombrie.

Astfel, parlamentarii au două luni, de la 1 noiembrie până la 31 decembrie, pentru a examina documentul cu privire la două lecturi, la comisioane şi pentru a face modificările necesare.

Dar prima problemă este că Kosovo are un guvern cu competenţe limitate.

Legea guvernului nu menționează termenul de Guvern în funcție, ci Guvernul în demisia, definit ca guvernul care funcționează după distribuirea Adunării până la alegerea noului guvern.

Legea prevede că un astfel de guvern nu poate adopta noi legi, ci poate propune adoptarea bugetului de stat.

E destul de frumos aici. Însă Kosovo are şi a doua problemă, deoarece aşteaptă decizia Curţii Constituţionale de a înţelege dacă Adunarea este constituţionalizată în conformitate cu legile şi reglementările şi în funcţie de decizie, procesul de aprobare a bugetului poate fi oprit.

“În mod intensiv, dacă rămânem fără [forma] Guvernului și fără Parlament, este în pericol ca, începând cu 1 ianuarie, să nu existe niciun buget și nici o procedură de plată să nu poată avea loc fără o decizie a Parlamentului”, spune Shatri.

Printre plățile blocate se numără salariile, pensiile, cele pentru combustibili de poliție și militari sau chiar cele pentru furnizarea de materiale de economisire ale instituțiilor.

“Practic, încuietoarea de stat este”, estimează Shatri.

Apropo de termenele de aprobare a bugetului, actualul ministru al finanţelor Iron Murati a declarat cu câteva zile înainte că Guvernul “va face tot posibilul, în interesul republicii, ca instituţiile să funcţioneze în mod consecvent, aşa cum am făcut până acum”.

A doua opțiune

Există o altă posibilitate de a evita blocada.

Dacă guvernul aprobă bugetul, iar parlamentarii întârzie finalizarea procedurilor necesare, atunci executivul poate face propuneri de reuniune/schimbare a legii actuale privind bugetul, astfel încât să nu expire la 31 decembrie, ci să permită următoarele cheltuieli pentru ianuarie sau februarie, cu media lunară a anului precedent, sau ca regulă 1/12 este altfel cunoscută.

Shatri îşi aminteşte că aşa ceva s-a întâmplat cu Kosovo în două sensuri de la declararea independenţei.

Ce lege poate fi propusă dacă se ating termenele limită?

Premierul actual al Kosovo, Albin Kurti, mai are câteva zile până să prezinte noua componenţă a guvernului în faţa Adunării şi să vadă dacă primeşte voturile necesare.

Chiar dacă el sau oricine altcineva poate forma Guvern şi începe cu procedurile bugetare, Shatri nu crede că acest document va fi foarte bine gândit, având în vedere situaţia prin care ţara a trecut până acum.

De ce? Pentru că, potrivit lui, nu a existat un ministru atotputernic care să poată elabora politici adecvate de dezvoltare pentru anul viitor şi, prin urmare, următorul buget ar putea fi o copie a acestui buget preliminar.

Alte pericole economice

Preşedintele Odei Economice din Kosovo, Lulzim Rafuna, declară că Kosovo suferă din punct de vedere economic din cauza lipsei instituţiilor puternice.

“Afacerile doresc previzibilitate, să înțeleagă ce politică fiscală va exista, ce investiții în proiecte de capital sunt, astfel încât investițiile publice să poată atrage apoi investiții private”.

El declară că accentul pus pe divizările bugetare pentru anul viitor ar trebui să se concentreze, printre altele, pe reformele politicilor fiscale, pe majorarea bugetului pentru investiţiile de capital şi îmbunătăţirea imaginii de stat, deschiderea uşilor către investiţiile străine.

Shatri menţionează, de asemenea, necesitatea de a utiliza oportunităţile de credit şi împrumuturile publice pentru a asigura spaţiul dinamic de dezvoltare al unei ţări.

Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, creşterea scade de la 3,6 la sută la 2024 până la 3% în 2025, pentru ţările din Balcanii de Vest. Se preconizează că cel mai mare declin va avea Serbia şi Kosovo, care, totuşi, rămâne puţin peste media regiunii, raportează REL, emisiunile Periscopi