Ar trebui partidele să prezinte un nume preşedintelui înainte de alegerile din iunie?

Această instabilitate s-ar putea adânci în absența unor candidați clari pentru postul prezidențial și a secularității partidelor politice pentru a face concesii.

În ciuda faptului că nu au fost aleşi direct de cetăţeni, ar putea fi facilitată numirea unui nou preşedinte dacă partidele vor prezenta un candidat înainte de alegerile anticipate din 7 iunie?

Care partide au depus candidați pentru președinte?

Doar Liga Democrată din Kosovo de opoziţie (LDK) a indicat că găzduirea listei electorale, Vjosa Osmani, în cadrul unei cooperări preelectorale, va fi candidatul său la funcţia de preşedinte.

Osmani vrea un al doilea mandat în fruntea statului, în urma eșecului său de a re-canal în aprilie.

Alte partide majore, precum Vetevendosje (LVV) Mişcarea şi principalul partid de opoziţie, Partidul Democrat din Kosovo (PDK), nu au depus candidaţi.

Deşi partidele nu sunt obligate să prezinte nici un candidat la funcţia de preşedinte înainte de alegeri, acestea ar trebui să se angajeze cel puţin la caracteristicile profilului candidatului pentru preşedinte, sau la principii care ar duce la obţinerea unui consens politic, declară Agon Maliqi, expertul în chestiuni politice din Kosovo.

“ar trebui să clarifice cu exactitate circumstanţele în care acestea ar fi de acord cu un preşedinte şi ce caracteristici ar trebui să aibă pentru a evita din nou alegerile. Pe baza acestui angajament, atunci responsabilitatea poate fi solicitată după alegeri”, spune Maliqi despre Radon Free Europe (REL).

În practică, acest lucru ar însemna mai multă transparență politică înainte de alegeri și mai puțină improvizare după acestea.

De ce LDK, și alte părți nu?

Nici actualul partid de guvernământ al premierului Albin Kurti, nici PDK nu au răspuns la întrebări REL dacă ar lăsa vreunul dintre candidaţii lor să afle despre viitorul preşedinte al Kosovo.

Maliqi crede că LDK a depus candidatul din cauza circumstanţelor specifice fostului preşedinte Osmani “, în timp ce alte partide nu o fac pentru că au un candidat clar şi nici nu simt graba de a o face acum.

“Cred că LDK a făcut-o, probabil, din cauza convingerii că formarea victimizării sale de către Kurti poate stârni emoții de un fel de alegător care în decembrie a votat pentru LVV din cauza binomului Kurti-Osman, și nu doar pentru Kurtin”, explică Maliqi.

Chiar dacă ar exista candidaturi acum, potrivit lui Maliqi, acestea ar putea apărea <x0 quality>”.

El susţine că, în special atunci când vine vorba de preşedinte, dacă nu pentru alte poziţii, va fi nevoie de concesii între părţi.

Deoarece alegerea preşedintelui în Kosovo este rareori procesul ales de rezultatul alegerilor, de obicei este nevoie de acorduri politice, compromisuri şi concesii între partide.

Aici se află principala problemă: partidele intră în alegeri fără un acord minim pentru postul care poate defini stabilitatea instituţională a ţării pentru anii următori.

Un proces care necesită compromis

Kosovo a suferit din cauza lipsei de compromisuri în rândul partidelor în ultimii ani, iar alegerea preşedintelui în acest moment nu pare atât de uşoară.

Ţara a pierdut tot anul 2025 ca urmare a pre-fondării Parlamentului mai întâi şi apoi a Guvernului, în absenţa consensului, iar alegerile sunt ţinute din nou într-un timp scurt din cauza dezacordurilor cu privire la preşedinte, fără nici o garanţie a ceea ce se va întâmpla în continuare.

LVV, aflat la putere începând cu 2021, este din nou văzut ca un favorit pentru a câștiga alegeri, dar nu este conceput pentru a avea 80 de locuri în Adunarea 120-sosh.

Pentru ca votul preşedintelui kosovar să fie valabil, este necesară prezenţa a 2/3 din toţi parlamentarii din Adunare.

Ehat Miftaraj, de la Institutul pentru Justiţie din Kosovo, declară Radio Europa Liberă că Kosovo lipseşte o adevărată dezbatere politică între poziţia şi opoziţia pentru subiecte strategice de stat, inclusiv problema preşedintelui.

În acest sens, alegerea preşedintelui în Kosovo ar trebui privită ca procesul care necesită comunicare politică, compromis democratic şi transparenţă faţă de public, mai degrabă decât ca problema abordată prin lista dorinţelor sau obligaţiilor”, subliniază Miftaraj.

Pentru toate crizele instituţionale în termen de un an şi jumătate, partidele de guvernământ şi de opoziţie s-au acuzat reciproc.

În final, viitorul preşedinte nu poate fi determinat de numele pe care partidele le declară în faţa alegerilor, ci de disponibilitatea lor de a face compromis în faţa realităţii parlamentare după 7 iunie.

Până la alegerea președintelui, postul va continua să exercite Albulen Haxhiu, a cărui sarcină de șase luni durează mai departe până în octombrie. /Periscop