Sfarsitul tastaturii? Muncitorii sunt de cotitură la voce.

În loc de zgomotul obişnuit de la tastatură, în unele birouri se aude şoptirea către calculatoare. Fenomenul este numit “voceping”, un termen care se referă la momentul în care cineva își dă seama că folosirea vocii pentru a comunica cu tehnologia poate schimba modul în care funcționează.

Termenul a fost utilizat pe scară largă de Reid Hoffman, co-fondator al LinkedIn, Manas AI și Inflection AI, care anul trecut s-a descris ca fiind “voicileled”. Potrivit lui, folosirea serioasă a sunetului pentru a interacţiona cu tehnologia deschide un nou mod de creştere a abilităţilor şi productivităţii.

Practic, este vorba despre detectarea vocii ca o alternativă la tastatură. Ideea este simplă: Oamenii vorbesc mult mai repede decât scriu, astfel încât, teoretic, pot produce mai mult text în mai puțin timp.

Vocea nu este nouă, însă versiunile anterioare au fost adesea incorecte. Ei au înţeles greşit cuvintele, au cerut corecţii constante, iar pentru mulţi utilizatori a ajuns să ia mai mult timp decât scrierea tradiţională.

Noua schimbare este legată de inteligenţa artificială. Instrumente moderne de detectare, cum ar fi Wispp Flow, Aqua Voice, Talk Tastic, Typeless sau Superwirer, promit nu numai să transliterați cuvinte, ci și să organizați gândurile dezordonate în textul cel mai clar și consecvent.

Combinat cu instrumente de programare sau aplicații de lucru, aceste platforme pot obține o idee exprimată cu voce tare și o pot transforma în cod, e-mail, notă de subsol sau documente mai structurate.

Cu toate acestea, fenomenul nu este lipsit de probleme. Dacă toată lumea dintr-un birou începe să vorbească cu computerele lor, spaţiile de lucru pot deveni repede zgomotoase şi distrag atenţia mediului înconjurător.

Potrivit rapoartelor din Wall Street Journal, mai multe birouri odată liniștite în Silicon Valley sunt transformate în locuri de mobbing, în timp ce angajații detectează instrucțiuni, idei, și comenzi pentru inteligență artificială.

Acesta poate fi motivul pentru care multe dintre aceste instrumente se referă la ideea de “whispering”. Utilizatorii refuză adesea să vorbească cu voce tare, fie din ruşine, fie din îngrijorare.

Există o altă întrebare: Chiar ajută să vorbeşti mai repede decât să scrii? Pentru unii oameni, tastatura nu este doar un mijloc de a arunca cuvinte pe ecran. Citirea mai lentă a scrierii îi ajută să-şi organizeze gândurile, să editeze procesul şi să construiască propoziţii mai clare.

Pe de altă parte, susținătorii de detectare a vocii spun că El poate lua gânduri crude și le poate procesa mai repede decât omul. În acest sens, vocea poate deveni modul principal de a comunica cu calculatoarele, în timp ce tastaturile pot fi folosite mai mult pentru corecturi și editare.

În momentul de față, “vo percepe” pare un alt semn al modului în care inteligența artificială își schimbă obiceiurile zilnice de muncă. Pentru unii, poate fi un pas spre o productivitate mai mare. Pentru alţii, doar o nouă sursă de zgomot în birou.

Dacă acesta este cu adevărat începutul tastaturii, rămâne de văzut. În mod clar însă, modul în care oamenii scriu, gândesc şi comunică cu tehnologia intră într-o nouă fază.