Self insistă că Grecia împiedică calea Kosovo către NATO să adopte propunerea de a opri ajutorul militar al Atenei

Pe 13 mai, Self a propus reducerea primelor 1,8 mn de USD pentru formarea militară internaţională pentru Grecia, datorită refuzului Atenei de a recunoaşte independenţa Kosovo.

Propunerea, sub forma unui amendament la proiectul de sprijin pentru Grecia, a fost respinsă de parlamentarii democraţi Gregory Meeks şi Dina Titus, precum şi de şeful republican al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanţilor Brian Mast.

Meeks a declarat că proiectul de lege are ca scop reautorizarea unui program de sprijin pentru două partide pentru Grecia, în timp ce Titus a declarat că problema Kosovo ar trebui abordată separat, în loc să fie legată de programul de formare militară al Atenei. Mast a recomandat de asemenea votul împotriva amendamentului Selfi.

Potrivit anunțului Comitetului, proiectul de autorizare a educației și formării militare internaționale pentru Grecia H.R. 8019 a fost aprobat la 13 mai.

Self a susţinut că nerecunoaşterea Kosovo de către Atena împiedică stabilitatea Balcanilor de Vest şi calea Kosovo către aderarea la NATO.

The “till the is strong joint military eforts between United States and Greece, it rămâne pe lista scurtă a patru aliaţi NATO care refuză să recunoască suveranitatea Kosovo”, a declarat Self.

Aceşti parteneri NATO se alătură Chinei, Rusiei şi Serbiei în refuzul de a recunoaşte independenţa Kosovo un partener apropiat pe care oponenţii noştri refuză să-l recunoască deoarece ştiu că Kosovo este un pilon cheie pentru stabilitatea din Balcanii de Vest”, a adăugat Self.

Spania, România şi Slovacia sunt celelalte trei state membre NATO care încă nu recunosc independenţa Kosovo. Deoarece aderarea la NATO necesită reconciliere unanimă a tuturor statelor membre, nerecunoaşterea de către aceste state rămâne principalul obstacol pentru Kosovo.

Self a avertizat că regiunea Balcanilor de Vest se confruntă cu instabilitatea și că influența rusă în regiune este cunoscută și în creștere”.

Self a declarat că administraţia Trump a stabilit standardul conform căruia banii contribuabililor americani ar trebui utilizaţi în interesul naţional al Statelor Unite şi că aceasta este o problemă fundamentală astăzi.

Potrivit acestuia, Kosovo şi-a dovedit angajamentul faţă de guvernarea democratică, controlul civil asupra forţelor de securitate multietnice şi a elementelor de coexistenţă care, a afirmat el, constituie argumente convingătoare pentru aderarea la NATO.

În timp ce Grecia, România, Spania şi Slovacia refuză să recunoască aliatul nostru balcanic, nu va exista nicio cale pentru aderarea Kosovo la NATO”, a declarat Self.

El a adăugat că aderarea Kosovo la alianţă va servi drept contragreutate împotriva oponenţilor Statelor Unite şi va contribui la prevenirea unei alte crize din Balcani.

Atâta timp cât apreciez contribuţia Greciei la [misiunea NATO de menţinere a păcii din Kosovo] KFOR, adevărata stabilitate din Balcani ar fi întărită dacă Kosovo ar primi aderarea la NATO”, a declarat Self.

Sprijinul pentru aderarea Kosovo la NATO şi pentru continuarea prezenţei americane în KFOR au exprimat de asemenea Congresistul Democrat Ricchie Torres.

“Congresul speră să vadă aderarea Kosovo la NATO, sprijinul a două partide pentru menţinerea nivelului forţelor în KFOR şi un proces de dialog care nu recompensează Serbia pentru concesii şi încăpăţânare”, a declarat Benny Stanislawski, purtătorul de cuvânt al Congresului Torres, într-o propunere pentru corespondentul Radio Europa Liberă de la Washington, Alex Raufoglu.

Self, împreună cu Torres şi congresmanul republican Mike Lawler, au prezentat o rezoluţie la Camera Reprezentanţilor la sfârşitul lunii aprilie, prin care Washingtonul este obligat să sprijine aderarea Kosovo la NATO.

Ivana Stradner, de la Fundaţia pentru Protecţia Democraţiei de la Washington, a declarat Radio Europa Liberă că rezoluţia este puternica politică dramatică “, deoarece atrage Kosovo mai aproape de NATO în sens strategic.

Potrivit acesteia, integrarea Kosovo în NATO ar închide o cooperare strategică “în Europa de Sud-est pe care oponenţii încearcă să o exploateze”.

Rezoluţia a fost salutată de oficialii din Kosovo, dar a fost respinsă de Serbia.

Trei congresişti americani au înaintat încă o rezoluţie, în 30 aprilie, prin care solicită Statelor Unite să continue participarea la KFOR, misiunea NATO de menţinere a păcii din Kosovo.

Această rezoluţie vine după rapoarte şi discuţii din ultimele luni privind posibilitatea ca Washingtonul să reconsidere prezenţa trupelor americane în misiunile NATO, inclusiv KFOR.

Pentagonul a declarat anterior Radio Europa Liberă că nu există nici un anunț de o schimbare în desfășurarea SUA.

Aproximativ 590 de soldaţi americani servesc în prezent în Kosovo în cadrul misiunii NATO de menţinere a păcii.

Fără capacități americane, KFOR își pierde cea mai mare parte a forței sale operaționale și a eficienței. Asta e clar în regiune. Atacul asupra Banjska a fost un memento că acum este momentul nepotrivit pentru ca SUA să se retragă din KFOR şi din scena globală”, a declarat purtătorul de cuvânt al Congresului, Torres.

El a adăugat că rezoluţia pentru KFOR vizează menţinerea Kosovo în agenda de la Washington, într-un moment în care evoluţiile politice pot transfera atenţia americană asupra altor chestiuni.

Kosovo îşi propune să devină parte a NATO şi a Uniunii Europene. Dar, state care nu-şi recunosc independenţa, declarată în 2008, continuă să fie un obstacol în calea integrării euro-atlantice a Pristinei.

Kosovo este în proces de transformare a Forţei de Securitate a Kosovo (FSK) în armata deplină, procesul urmând să fie finalizat în 2028. Statele Unite au sprijinit această transformare, în timp ce NATO a cerut ca KSF să-şi menţină sarcinile iniţiale, cum ar fi răspunsul la criză şi protecţia civilă.

Kosovo cumpără echipamente militare produse în SUA şi găzduieşte cea mai mare bază americană din Balcani, Bondsteel. / REL/