Primul din Kosovo din regiune cu rata tinerilor în închisoare - Care sunt motivele?

Datele, publicate la sfârşitul lunii aprilie în cadrul Indexului de participare a tinerilor, arată că Kosovo are cel mai mare procent de tineri în serviciul corectiv din regiune.

Cu un an în urmă, Kosovo a fost al doilea, după Albania.

Pentru Ferid Mursel de la Organizația Democrației pentru Înlocuire (D4D) care a colectat datele oficiale privind Kosovo pentru acest raport, aceste cifre nu indică doar sistemul penal.

În țara noastră, în fiecare zi spunem că această țară are tineret, viitorul este viitor, dar acest lucru arată exact unde este tineretul, fie în dimensiunea politică, socială sau economică”, el spune Radio Europa Liberă.

Traducerea şi adaptarea:

Pe lângă rata ridicată a tinerilor din închisori, Kosovo se situează slab pe alţi indicatori referitori la viaţa tinerilor.

Aproximativ 35% din tinerii din Kosovo nu mai au educaţie, forţă de muncă şi formare -- cel mai înalt nivel din regiune.

Kosovo are, de asemenea, cel mai scăzut nivel de participare a tinerilor la forța de muncă.

“ “Dacă aveţi un nivel ridicat al şomajului, atunci este mai probabil ca tinerii să fie implicaţi în activităţi negative”.

El susţine că instituţiile ar trebui să investească mai mult în reformele educaţionale, orientarea carierei, şcolile profesionale şi activităţile comunitare pentru tineri.

Ar trebui să existe centre de tineret mai funcționale, evenimente sportive, culturale și artistice, astfel încât tinerilor să li se poată oferi alternative pozitive”, spune Murseli.

Chiar şi sociologul Donika Gashi de la Institutul Musine Kokalari consideră că aceste statistici sunt rezultatul unor factori sociali mai profunde.

Această cifră nu poate fi interpretată ca o simplă problemă penală, ci ca un simptom al incertitudinii economice, al eșecului educațional și al marginalizării sociale”, spune Radio Europa Liberă.

Potrivit ei, mulţi tineri intră în conflict cu legea deoarece nu găsesc locuri de muncă stabile, sprijin psihologic sau servicii comunitare.

În cazul în care un tânăr nu este în muncă, nu este în educație și nu vede nici o cale de progres, sistemul este în vigoare prea târziu, atunci când el a intrat deja în conflict cu legea”, spune Gashi.

“Tinerii sunt trataţi ca numere”

Radio Europa Liberă a întrebat Ministerul Justiției dacă există vreun plan de a face față acestui fenomen, dar, până la publicarea acestui articol, nu există niciun răspuns.

În mod similar, nici Serviciul de Corectare din Kosovo nu a acordat REL un permis de vizită la Centrul de corecţie Mytur, situat în Lipjan.

În timpul unei vizite cu câţiva ani în urmă, doi tineri şi - au arătat viaţa în interiorul zidurilor acestei instituţii în izolare.

Amândoi au aşteptat cu nerăbdare eliberarea şi revenirea în societate, dar psihologul Fjolla Ibrahimi sugerase că o astfel de întoarcere nu poate fi foarte ospitalieră.

“Principalele provocări cu care se confruntă foştii deţinuţi în reintegrare sunt incompatibilitatea cu ceilalţi din cercul în care vor trăi, găsirea unui loc de muncă permanent care să aducă venituri, sănătatea lor mintală după eliberarea lor din închisoare şi prejudecăţile, care provin de la alţii”, i-au spus lui Ibrahim despre Radio Europa Liberă.

Efectele negative care aduc izolarea tinerilor într-un moment important pentru dezvoltarea lor, la fel ca în adolescență, determină organizația americană Centrul de drept juvenil să caute dispariția unor astfel de instituții pentru minori.

Kate Burdick, avocată în această organizaţie, declară postului Free Europe Radio că izolarea, continuarea controlului şi separarea de sprijinul familiei afectează direct dezvoltarea emoţională a tinerilor.

Vorbim despre copii și tineri ale căror creiere sunt încă în curs de dezvoltare. Aceasta este o perioadă în care au nevoie de sprijin, nu de traume suplimentare, spune Burdick.

Potrivit ei, chiar şi în instituţiile în care nu există violenţă fizică, separarea familiei şi a comunităţii este problematică.

Sunt trataţi ca numere şi separaţi de oameni care îşi alcătuiesc identitatea şi sprijinul, spune Burdick. Cele mai auzite cereri sunt: Cum pot vorbi mai mult cu mama?

Potrivit ei, cea mai eficientă opţiune este programele comunitare, mentoratul, terapia şi justiţia restaurativă.

Cercetările arată că alternativele la închisoare sunt mai eficiente în reducerea genocidului decât în izolarea tinerilor în instituţii, declară Burdick.

Kosovo nu deţine statistici pentru gradul de recivilism din ţară.

Mai punitiv decât preventiv?

Potrivit lui Donika Gashi, pe hârtie, Kosovo are politici preventive. Dar, în realitate, spune ea, sistemul continuă să funcționeze diferit.

Aceasta înseamnă că instituţiile sunt activate după ce au avut loc pagubele -- poliţia, urmărirea penală, tribunalul şi apoi sistemul corecţional”, spune ea.

Potrivit lui Gashi, adevărata prevenire ar trebui să aibă loc mult mai devreme: în şcoli, familii, centre de muncă socială şi servicii de sănătate mintală.

Trebuie să trecem de la logică la raţiune pentru a întrerupe ciclul, spune Gashi.

Ea susține că ar trebui utilizate pentru prima dată măsuri alternative, cum ar fi lucrul în folosul comunității, gestionarea dependențelor și trecerea la educație.

“Justiția nu se termină cu punctuație, dar cu asigurarea că persoana nu repetă aceeași lucrare”, spune ea.

“ar trebui să aibă legături reale cu piața forței de muncă, îndrumare și sprijin psihologic”, potrivit acesteia.

Acesta avertizează că, dimpotrivă, închisorile riscă să consolideze identitatea criminală a tinerilor “.

“Interzicerea este mai ieftină decât propoziţia”

Pentru experţi, investiţiile în educaţie, ocuparea forţei de muncă şi serviciile comunitare sunt considerate cea mai eficientă modalitate de reducere a recivilismului.

Burdick susține, de asemenea, că resursele financiare pot fi mai bine utilizate în afara instituțiilor închise.

The “este mult mai eficient și mai puțin costisitor că sprijinul este oferit tinerilor din comunitate decât în închisoare”, spune ea.

Pentru Mursel, cifrele ar trebui să servească drept alarmă pentru instituţii. El avertizează că, fără politici pe termen lung şi investiţii serioase în tineret, problemele s-ar putea adânci.

Dacă vom continua aşa, vom avea probleme şi mai mari în viitor, se încheie Murseli.