Chiar și la sfârșitul termenului, calculele președintelui nu se opresc

În context, procesul pare a fi nu numai o obligaţie constituţională formală, ci şi o parte a unor calcule politice mai ample ale prim-ministrului Albin Kurti.

Kurti vizează un preşedinte care va fi sub controlul său în momente politice importante. Radio Europa Liberă Imer Mushkolaj, cunoscător al evoluţiilor din Kosovo.

El estimează că actuala activitate diplomatică a preşedintelui Vjosa Osmani împiedică calculele lui Kurti, deci caută un nou nume. Luni, 23 februarie, Kurti a declarat că depune toate eforturile pentru a evita alegerile anticipate, care vor fi urmate de alegerile preşedintelui.

Mandatul preşedintelui Osmani expiră în 4 aprilie, în timp ce termenul limită pentru alegerea noului preşedinte este 4 martie, dimpotrivă, noile alegeri parlamentare trebuie să aibă loc în termen de 45 de zile.

Osmani a arătat clar că urmăreşte un nou mandat, dar Kurti "%s" al cărui partid, Mişcarea Vetevendosje, nu menţionează numele său în Parlament.

El nu l-a exclus în mod oficial, dar a menţionat că ar fi inutil pentru partid să propună un candidat, deoarece numai acesta ar putea asigura maxim 66 de voturi departe de numărul de 80 de voturi necesare pentru alegerea preşedintelui.

În această privinţă, Kurti s-a întâlnit duminică cu şefii celor mai mari două partide de opoziţie, Bedri Hamza din Partidul Democrat din Kosovo, iar luni, Lumir Abdixhiku din Liga Democrată din Kosovo.

Hamza şi-a exprimat disponibilitatea pentru coordonarea parlamentară a chestiunilor de interes statal şi naţional, în timp ce Obadia a cerut fie acordul politic, fie consensul.

Kurti a recunoscut că situaţia alegerii preşedintelui nu este uşoară.

Nu văd niciun zel pentru noile alegeri şi acesta este unul comun pe care îl avem. Aceste elemente mă fac optimistă, le-a spus reporterilor.

Cu toate acestea, el nu a menționat niciun candidat concret, chiar și atunci când a fost întrebat despre o oportunitate de către familia eroului Adam Yasar.

Nume din această familie, în trecut, au fost citate ca potenţiale candidate la preşedinţie, dar niciunul dintre ele nu a ajuns în propuneri oficiale.

Cred că Kurt ar putea avea un nume de propus, în speranţa că opoziţia îl va sprijini. Nu ştiu dacă acest nume va proveni din familia Jashari, spune Mushkolaj, adăugând că întregul proces se dezvoltă cu o lipsă tulburătoare de transparenţă.

Potrivit lui Mushkolajt, mesajele publice ale lui Kurti sugerează că ar putea renunța la posibilitatea ca Osman să câștige un nou mandat. El avertizează însă că, dacă Vetevendosje şi opoziţia nu găsesc un nume comun, s-ar putea întoarce ca candidat pentru a evita noi alegeri.

Pentru a evita alegerile anticipate, nu este exclus ca dna Osmani să revină în joc”, estimează Mushkolaj.

Dar, în adâncul sufletului, cred că Kurt e interesat de o persoană care nu-şi bate joc de matematică, adaugă el.

În alegerile parlamentare din 2021, Osman a concurat pe o listă cu Kurt și s-a numărat printre cei mai votați candidați din Kosovo.

Ea a fost aleasă preşedinte în luna aprilie a acelui an şi în politica externă a marcat mai multe realizări de la asigurarea noilor recunoaşteri internaţionale a Kosovo la aderarea la Consiliul pentru Pace din Gaza, iniţiativă lansată de preşedintele SUA, Donald Trump.

Cu Kurt, în unele cazuri, au existat conflicte indirecte, cum ar fi alianţele cu aliaţii occidentali sau taxa pentru importurile din SUA.

Analistul politic Ilir Deda estimează că viitorul preşedinte trebuie să fie cineva care înţelege şi recunoaşte în detaliu problemele internaţionale şi poziţia Kosovo în arena globală.

“Trebuie să ştim care profil de candidat va face ca cele trei partide majore din Kosovo să se simtă confortabile. LVV, PDK şi LDK. Va continua mandatul preşedintelui Osmani sau va fi aleasă o nouă cifră? Încă nu ştim asta, adaugă Deda.

Vorbind cu Radio Europa Liberă, el estimează că alegerea unui preşedinte consensual va aduce stabilitate instituţională, dar, până acum, partidele politice, declară el, văd procesul în principal prin prisma partidului, nu a ţării.

În prezent, potrivit acestuia, nu este în interesul Kosovo, nici al partidelor, să se organizeze noi alegeri din cauza eşecului alegerilor preşedintelui.

Kosovo a organizat două seturi de alegeri anul trecut, deoarece rezultatele alegerilor din februarie 2025 nu au reuşit să învingă Kurti "%s" chiar dacă partidul său a câştigat formarea noului guvern.

Osman nu a făcut nici o declaraţie publică după întâlnirile pe care Kurti le-a ţinut cu liderii opoziţiei, ci în reţelele sale sociale, a făcut câteva rezumate ale mandatului de 5 ani de la vizite în străinătate la întâlniri cu diaspora.

Poziția președintelui nu poate fi plasată mai ales în situația actuală că nu există haber în domeniul relațiilor internaționale. Acest lucru ar afecta atât Kosovo, cât şi instituţia prezidenţială”, concluzionează Deda. /Periscop