“-membru” în UE: Este acesta viitorul Balcanilor de Vest?

Dreptul de veto, prevăzut în tratatele fondatoare ale UE, implică posibilitatea ca, în unele decizii politice solicitate pentru unanimitate, așa cum este pentru admiterea noilor membri, orice stat membru să blocheze decizia.

Discuția privind posibilitatea ca șase state din Balcanii de Vest să fie admise în UE fără drept de veto să apară ca opțiune menționată în negocierile de pace din Ucraina, pe care Statele Unite le dețin în prezent.

Deși UE nu este implicată în mod oficial în aceste negocieri, posibilitatea aderării Ucrainei la Uniune este considerată ca făcând parte dintr-un pachet de acorduri de pace cu Rusia. Acest lucru a fost uneori confirmat jurnaliştilor informal de oficialii americani.

Zece state fac parte din grupul de extindere: șase țări din Balcanii de Vest, precum și Ucraina, Moldova și Georgia. Turcia, chiar dacă face parte din acest proces de peste zece ani, a îngheţat negocierile de aderare.

Ar putea Bruxelles-ul să-şi deschidă porţile către Ucraina după ce pacea obţinută va avea un impact şi asupra statelor balcanice?

Care este poziția Comisiei Europene?

Când a fost întrebat despre o posibilă uşurare a criteriilor de aderare a ţărilor balcanice, serviciul media al Comisiei Europene a declarat postului Free Europe Radio că extinderea UE este acum văzută nu numai în perspectiva beneficiilor economice, ci şi într-un context de securitate.

Extinderea aduce beneficii clare atât statelor membre, cât și țărilor care vizează aderarea. Dezbaterea actuală indică în mod clar un lucru: extinderea se referă şi la securitate. În contextul geopolitic actual, trebuie să ne asigurăm că abordarea noastră îndeplinește obiectivul”, afirmă CE.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat faptul că viitoarea aderare a Ucrainei la Uniune face parte din negocierile de pace, însă Bruxelles-ul nu doreşte să aducă atingere rezultatului.

Este clar că integrarea europeană poate contribui la obiectivul nostru comun: asigurarea păcii și prosperității pentru Ucraina. Asta a spus şi Kornise pentru Prosperes de la serviciul media al CE.

“Cornoza pentru Prosperes” este un document americano-european destinat Ucrainei pentru a oferi Kievului garanții financiare, împreună cu garanții de securitate, pentru stabilizarea Ucrainei după încheierea războiului cu Rusia.

Cine este în spatele acestei propuneri informale?

Marta Kos, comisarul pentru extindere şi politicieni din Slovenia, susţine revizuirea drepturilor de veto pentru viitorii membri, pentru ca aderarea să devină mai uşoară, spune despre REL o sursă din cadrul CE.

Până în prezent, Kos nu a vorbit în mod public despre această posibilitate, în timp ce un conversator al REL declară că poziţia sa nu se bucură de un sprijin deplin în CE. De fapt, nu există o poziție clară între cele 27 de state membre și nici entuziasm cu privire la o posibilă schimbare a regulilor jocului” în procesul de acceptare a noilor membri.

De asemenea, sursele neoficiale ale Comisiei Europene estimează că șeful acestei instituții, Ursula von der Leyeen, ar putea susține o astfel de idee dacă acesta ar fi prețul care trebuie plătit pentru încetarea războiului în Ucraina. Mai precis, se explică faptul că acest lucru ar fi posibil doar dacă ar fi sigur că o astfel de inițiativă ar fi acceptată, cel puțin să fie luată în considerare, de statele membre ale UE.

Ce ar implica această schimbare? În primul rând, am renunțat la drepturile de veto, apoi la aderarea treptată, mai întâi prin accesul la piața comună, cu o posibilă monitorizare adăugată în toate fazele, până la aderarea deplină, atunci când toate criteriile sunt îndeplinite.

Piaţa comună a UE, stabilită în 1993, funcţionează ca un spaţiu unic fără frontiere, punând în aplicare conceptul de "patru libertăţi”: libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, persoanelor şi capitalurilor." Statele din Balcanii de Vest, cele mai apropiate vecine ale UE, nu se bucură de această oportunitate. Deși nu sunt membre ale UE, accesul la această piață are Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda.

În plus, criteriul stabilit pentru toate statele care contribuie la UE și care nu fac compromisuri se referă la statul de drept.

Ce sarcină ar trebui să îndeplinească Serbia?

Modificările recente aduse legilor justiţiei iniţiate de partidul preşedintelui sârb, Aleksandar Vuciq, au impus în mod clar statul de drept în fruntea condiţiilor pentru Serbia, care este candidat la aderarea la UE din 2012.

Oficialii europeni subliniază faptul că Serbia a remarcat recent regresul asupra statului de drept prin adoptarea legilor contractante ale justiţiei.

Comisia Europeană a estimat că Serbia a făcut un pas înapoi în procesul de integrare europeană, întrucât aceste legi, în opinia autorităţilor de la Bruxelles, pun în pericol independenţa sistemului judiciar. Este vorba despre o cerere fără îndoială sensibilă pentru Belgrad, care a făcut schimbări în justiţie într-un moment în care puterea se confruntă cu proteste pe scară largă, cu cereri cheie legate de lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei.

Mesajul de la Bruxelles a revenit la Belgrad, iar şeful misiunii Serbiei de lângă UE, Daniell Apostolovic, a declarat că trei capitole noi din negocieri nu vor fi deschise până când problema legilor nu va fi rezolvată.

Preşedintele Vuciq însuşi, care a sprijinit modificările legislaţiei justiţiei, în contextul negocierilor cu UE, a acordat mai multă atenţie chestiunii veto. Serbia ar fi dispusă să renunţe la drepturile de veto de dragul aderării, a declarat Vuciq în 16 februarie într-un interviu acordat ziarului german Frankfurter Allgemen Zeitung.

Cel mai important aspect pentru noi este piața comună și libera circulație a mărfurilor, a persoanelor și a capitalurilor. Acestea sunt valorile centrale pe care dorim să le obţinem prin aderarea la UE”, a declarat Vuciq, a informat ziarul german.

Ministerul Afacerilor Externe din Serbia, precum şi instituţiile responsabile pentru negocierile cu UE, nu au fost aprobate în această privinţă.

Vuchy nu e singur. În faţa acuzaţiilor de corupţie care au dus la proteste şi ciocniri pe străzile din Tirana, prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, a declarat de mai multe ori în ultimele două luni că este dispus să renunţe la dreptul său de veto la o jumătate de membru în UE.

În faţa acuzaţiilor de corupţie care au dus la demonstraţii şi ciocniri pe străzile Tiranei, prim-ministrul Albaniei Edi Rama, de mai multe ori în ultimele două luni, a declarat că este dispus să renunţe la dreptul de veto pentru jumătatea de membru al UE.

Instituţiile albaneze nu au fost promovate la această posibilitate. Albania a deschis cu succes toate capitolele negocierilor de aderare şi acum se aşteaptă să înceapă închiderea acestora. Albania, împreună cu Muntenegrul vecin, sunt cele mai de succes ţări în ceea ce priveşte negocierile cu Bruxelles.

De ce ideea Bruxelles-ului nu este atractivă pentru Podgorica?
Muntenegru este statul care a avansat cel mai mult în procesul de aderare, cu perspectiva reală de a încheia negocierile şi de a deveni membru al UE la sfârşitul acestui deceniu.

În acest context, oferta de aderare progresivă nu este atractivă pentru acest stat, întrucât Podgorica se află la ultima milă de încheierea procesului de negociere care duce la semnarea Acordului de aderare.

Ministrul Muntenegrului pentru Integrari Europene Maida Gorchevic spune Radio Europa Liberă că în Podgorica “sunt conştiente că există idei diferite pentru aderarea treptată şi mata” că pentru unele state poate părea o cale mai uşoară şi mai rapidă. Muntenegru rămâne totuşi dedicat modelului bazat pe merit.

Obiectivul nostru este clar: apartenenţa deplină, egală cu toate statele membre existente. Considerăm că o astfel de abordare este mai bună nu numai pentru societatea şi economia muntenegreană, ci şi pentru Uniunea Europeană însăşi, deoarece numai statele pe deplin pregătite pot consolida în continuare proiectul european”, declară Gorchev.

Ajutor pentru Macedonia de Nord

Acum două decenii, Macedonia de Nord a fost considerată una dintre ţările care au avansat în integrarea europeană. Astăzi este cel mai mare ostatic al politicii de veto a statelor membre UE.

În calitate de candidat pentru aderarea deplină din 2005, nordul Macedoniei a fost promis din 2009 că va deschide negocierile de aderare după soluţionarea disputei numelui cu Grecia vecină.

Disputa a fost soluționată în 2018, Grecia și-a eliminat veto-ul, însă Bulgaria și-a folosit drepturile de veto și continuă să blocheze Macedonia de Nord în procesul integrării europene, insistând asupra respectării patrimoniului istoric și lingvistic comun și a căutării de schimbări constituționale și educaționale pentru a recunoaște minoritățile bulgare.

Guvernul macedonean de Nord spune Radio Europa Liberă că sunt dispuşi să se adapteze la posibilele schimbări din cadrul UE.

Aceasta ar însemna, în esență, aderarea și prezența instituțională în UE începând cu 2027, dar cu capacitate decizională limitată, integrare treptată și condiții, precum și o monitorizare puternică în vederea respectării depline a sistemului european. Ca guvern, suntem pe deplin conştienţi de schimbările dinamice care au loc şi de necesitatea de a prezice şi de a se adapta la”, a subliniat executivul macedonean.

Bosnia şi Kosovo semnal de bun venit

Invazia Ucrainei, care a intrat deja în al cincilea an, a reînviat procesul de extindere, care de ani de zile a fost dormit “”.

Bosnia şi Herţegovina, care încă se recuperează după traumele războiului de acum 30 de ani, este un exemplu tipic. Statutul de candidat l-a primit în decembrie 2022, la scurt timp după Ucraina și tocmai din cauza Ucrainei, deși Sarajevo nu a îndeplinit condițiile necesare stabilite anterior de CE.

Ministrul Afacerilor Externe din Bosnia şi Herţegovina, Emedin Konakovovic, a declarat săptămâna trecută că ideea de aderare fără drept de veto a fost susţinută de acesta acum câţiva ani.

“În prima fază, deschiderea oportunităţii de a intra în UE fără drept de veto, cu îndeplinirea în continuare a condiţiilor pentru a ajunge în această etapă, este fenomenal. Acest lucru înseamnă mult, atragerea de investiţii, creşterea salariilor şi a standardelor de trai, menţinerea tinerilor în Bosnia şi Herţegovina şi furnizarea de fonduri suplimentare pentru toate problemele, chiar şi tramvaiele din Saraievo. Astfel, ţara are nevoie de acest lucru, iar când ne vom concentra asupra acestui lucru, totul va fi mai uşor şi mai frumos”, a declarat Konakovic în 19 februarie, în Banialuka.

Konakovic a permis două probleme care afectează viaţa de zi cu zi din Bosnia şi Herţegovina. Conform datelor Uniunii privind returnarea durabilă din 2023, în ultimul deceniu aproximativ 600.000 de persoane au fugit. Recenta tragedie de a părăsi urmele unui tramvai vechi din Saraievo a stârnit proteste ale cetăţenilor nemulţumiţi de slaba funcţionare a serviciilor publice.

Kosovo, unde amintirile despre război sunt încă proaspete, este singurul stat din grupul de extindere care nu are statut de candidat, chiar dacă şi-a depus cererea în 2022. Cinci state membre ale UE nu recunosc independenţa Kosovo, ceea ce blochează discuţia privind cererea de statut candidat.

Ministrul adjunct al Afacerilor Externe din Kosovo şi Diaspore Kreshnik Ahmeti estimează că acordarea statutului de candidat în Kosovo va transmite un semnal că procesul de integrare pentru statele din Balcanii de Vest va avea un tratament egal pentru toţi, având în vedere meritele fiecăruia.

“MPJD nu comentează discuţiile cu ocazia evenimentelor închise ale instituţiilor UE. Dacă acest scenariu ipotetic se materializează, îl vom examina la momentul potrivit. Acum, pentru Kosovo este important să începem procesul oficial de integrare, primind statutul de candidat şi chestionarul”, Ahmeti declară Radio Europa Liberă.

Traducerea şi adaptarea:

Cu aceste cuvinte, Adi Cherigiq, analist pentru Balcanii de Vest la Iniţiativa europeană de stabilitate din Berlin (ESI), descrie dezbaterea privind aşa-numita semi-membrare, fără drept de veto sau monitorizare sporită după intrarea în UE.

Statele membre nu au luat încă o decizie politică substanţială dacă, în ce condiţii, doresc să accepte noi membri”, estimări ale Cermagiei.

El subliniază că, în ultimii ani, s-a discutat despre un nou moment şi că s-a înregistrat un progres semnificativ în procesul de negociere, dar că principala problemă politică rămâne deschisă -- dacă UE doreşte extindere, la ce oră şi în conformitate cu ce criterii.

Într-un astfel de context nu este surprinzător să vedem discuţii pe modele alternative: de la calitatea de membru fără drept de veto, prin sancţiuni mai stricte pentru regresie, la ideea aşa-zisului membru cu susul în jos, sub care candidaţii vor fi alăturaţi oficial în bloc, şi apoi continuă să lucreze pentru armonizarea cu normele şi standardele”, afirmă el.

Cerimagic confirmă faptul că detaliile noilor modele sunt luate în considerare în cadrul instituţiilor UE, dar informaţiile disponibile sunt limitate:

În linii clare ale modelului pe care Comisia Europeană îl poate dezvolta, este dificil să se prevadă poziţiile statelor membre şi chiar mai dificil să se detecteze posibilităţile unui posibil compromis”.

El consideră că pentru ţările din Balcanii de Vest, cel mai bun rezultat ar fi ca cele 27 de state membre să dea dovadă de voinţă politică şi de pregătire pentru un acord privind un obiectiv cheie sau important pentru toţi candidaţii.

Acest obiectiv ar trebui să asigure credibilitatea UE și să consolideze sprijinul politic pentru reforme pentru candidați, de la armonizarea legislației cu acquis-ul european la consolidarea statului de drept și a instituțiilor democratice. Pentru a realiza acest lucru, UE trebuie să deschidă calea candidaţilor spre beneficii substanţiale ale aderării: accesul la piaţa comună şi exploatarea deplină a patru libertăţi de circulaţie. Orice altceva ar fi o altă opţiune pierdută, spune Cherimagic.

Este posibilă aderarea progresivă în cadrul juridic existent?
Răspunsul la această întrebare este clar: pur și simplu nu este posibil să se accepte noi membri în UE fără modificarea Tratatului UE.

Actualul tratat nu prevede un număr limitat de membri sau membri fără drept de veto. Toate statele membre au același statut în ordinea juridică a UE.

Pentru a modifica Tratatul UE, este necesar un acord unanim al tuturor statelor membre. În contextul geopolitic actual al UE, aceasta este o misiune aproape imposibilă.

În cazul în care orice țară încheie negocierile de aderare în cadrul juridic existent, aderarea se va realiza în conformitate cu tratatele, cu drepturi și obligații depline.