Fără dialog, fără UE? Provocarea încheierii Kurti 3

Albin Kurti a câştigat încrederea alegătorilor cu o puternică discurs pentru suveranitatea şi egalitatea Kosovo ca stat.

Dar noul mandat ca prim-ministru începe într-un moment în care relaţiile transatlantice sunt fragile şi noi provocări geopolitice. Cei care o observă spun că este esențial ca Kurt să restabilească încrederea aliaților și să evite pașii surpriză, altfel riscurile sunt grave.

Mişcarea Vetevendosje a lui Kurti a câştigat alegerile din 28 decembrie, preluând 51% din voturi şi depăşind recordul. După luni de blocadă politică, deoarece alegerile din februarie 2025 nu au reuşit să producă acelaşi succes, Kurti a fost reales prim-ministru în 11 februarie şi a promis că noul său mandat se va concentra pe rezultate concrete şi guvernanţă eficientă pentru cetăţeni.

Mandati pe care-l căutăm este un mandat de muncă, dreptate şi demnitate pentru toată lumea. Mandate de securitate şi prosperitate pentru toţi, a declarat Kurti în noaptea în care guvernul său a fost votat.

În cadrul prezentării noului cabinet, Kurti a realizat un echilibru pe termen lung, subliniind realizările în economie, securitate și democrație și a prezentat prioritățile viitoare în educație, bunăstare socială și energie.

În politica externă, el a subliniat că va lucra cu toată lumea pe baza respectului reciproc, că alianţele cu UE, SUA şi NATO rămân stabile şi că normalizarea cu Serbia va urma prin dialog constructiv şi creativ.

După cum am acţionat în ultimii patru ani, normalizarea este o chestiune de reglementare a relaţiilor dintre cele două state -- adică, ca un raport bilateral şi extern, nu intervenţie sau implicare în problemele interne”, a afirmat Kurti.

Kurt a servit timp de câteva săptămâni ca prim-ministru chiar și în 2020, dar acest guvern s-a prăbușit după dezacordurile dintre partenerii de coaliție asupra gestionării COVID-19.

Iar mandatul său deplin, care a urmat ulterior, a fost profund marcat de hotărârea de a extinde autoritatea instituţiilor kosovare la nord de zona majoritară sârbă locuită a ţării, unde deciziile oficialilor Pristina nu au fost puse în aplicare de ani de zile.

În ciuda obiecţiilor şi protestelor, guvernul său a reuşit să înlocuiască plăcuţele de înmatriculare sârbe cu plăcuţele de înmatriculare kosovare, să elimine utilizarea dinarului sârbesc şi să închidă majoritatea instituţiilor paralele din Serbia, care au funcţionat după război şi au angajat mii de persoane.

Aceste decizii esenţiale pentru viziunea sa asupra unui Kosovo suveran au tensionat semnificativ rapoartele cu aliaţii. UE şi SUA l-au descris ca fiind paşi necoordonaţi, cu consecinţe pentru comunitatea sârbă.

Conflictele dintre ei au fost însoţite de avertismente de la Washington pentru agravarea parteneriatului şi a măsurilor punitive ale Kosovo, deşi, potrivit lui Kurt, acestea au fost simple diferenţe prietenoase.

Ambasada Statelor Unite în Kosovo a declarat că speră că va colabora cu noul guvern pentru a avansa priorităţile comune, inclusiv pacea regională, stabilitatea şi prosperitatea economică bilaterală, în timp ce şeful politicii externe a UE, Kaya Kallas, a declarat că a fost creat un nou moment pentru a avansa relaţiile dintre UE şi Kosovo şi dialogul dintre Pristina şi Belgrad.

Unii observatori estimează că dialogul cu Serbia ar trebui să fie agenda externă prioritară a lui Kurti, deoarece deschiderea Kosovo şi progresul său către integrarea europeană depind de aceasta.

Abbit Hoxha, legalist şi cercetător la Universitatea Agder din Norvegia, declară că suveranitatea înseamnă nu numai capacitatea de a păstra graniţele, ci şi capacitatea de a lua decizii în interesul ţării. Potrivit acestuia, dialogul nu trebuie privit ca fiind procesul care favorizează Serbia, ci ca un instrument strategic pentru consolidarea poziţiei internaţionale a Kosovo.

Punerea unilaterală în aplicare a acordurilor ar pune Kosovo într-o poziţie de avantaj, chiar şi în raport cu UE, dar şi cu Serbia. Kosovo, până în prezent, a urmat ceea ce Serbia a făcut -- nepunerea în aplicare a acordurilor”, declară Hoxha despre programul Radio Europa Liberă Expose.

Cele două țări nu au organizat niciun summit din septembrie 2023. Continuarea dialogului a fost blocată după atacul asupra Banjska, întrucât Kurti l-a legat de predarea presupusului autor, acţiunea Milan Radoicicq Serbia nu a făcut-o.

Lulzim Peci, de la Institutul Kosovar pentru Cercetare şi Dezvoltare Politică, declară că implementarea obligaţiilor Kosovo în dialog nu este pentru Serbia, ci pentru a câştiga încrederea comunităţii internaţionale. Doar astfel, potrivit acestuia, Kosovo poate deschide calea aderării la Consiliul Europei şi apoi către chestiunile legate de candidatura la UE pentru care ţările UE decid, nu Belgradul.

“Trebuie să ştim că, cu Serbia, experienţa arată că puteţi ajunge la un acord şi puteţi începe punerea în aplicare, dar nu ar trebui să fie de aşteptat de către aceasta să pună în aplicare toate punctele aşa cum s-a convenit, deoarece Serbia are stilul de negociere al Rusiei în legătură cu Kosovo. Deci crezi că ai ajuns la o înţelegere şi dintr-o dată te vezi în mijlocul oceanului, spune Peci despre Expose.

Peci subliniază că, în acest context, primii paşi ar trebui să fie trimiterea proiectului Act de asociere a municipalităţilor majoritare sârbe spre examinare la Curtea Constituţională din Kosovo şi reglementarea statutului de problemă internă a Bisericii Ortodoxe Sârbe, dar cu impact direct asupra relaţiilor internaţionale, potrivit acestuia.

Kosovo nu trebuie acum să ia măsuri pe la spatele aliaţilor, în special în privinţa chestiunilor nordice şi a comunităţii sârbe. Reconstrucţia încrederii cu Occidentul va dura, deoarece poziţia sa după pierderea încrederii în Guvernul Kosovo va fi testată în lunile următoare”, declară Peci.

Rapoartele transatlantice sunt într-un punct scăzut, tensionate de o serie de probleme de incertitudine cu privire la sprijinul acordat Ucrainei și situația din Gaza, interesele americane pentru Groenlanda.

Prin urmare, Kurt Bassuener, al Consiliului pentru Politică Democrată de la Berlin, sugerează că Kosovo gestionează cu atenţie relaţiile cu SUA şi îşi consolidează poziţia în Europa, urmărind recunoaşterea de către cele cinci ţări care încă nu au recunoscut şi s-au prezentat ca un avantaj pentru o UE mai unită şi mai stabilă.

Kosovo ar trebui să-şi vadă interesele pe termen lung, în funcţia de a-şi asigura independenţa şi capacitatea de a fi stat democratic şi autoguvernare. Şi acum... Aș spune că acest lucru este mai probabil în întreaga Europă, chiar dacă este dureros să-l accepte decât prin Statele Unite, în cadrul managementului actual”, spune Bassuener pentru Expose.

El adaugă că Kosovo ar trebui să fie deschis noilor parteneri care îi pot consolida independenţa şi securitatea, dar menţinându-şi întotdeauna respectarea aspiraţiilor europene.

Pe de altă parte, Hoxha insistă ca Kosovo să fie mai activ cu SUA, iniţiind chestiuni în interesul ei.

Kosovo nu ar trebui să refuze atitudinile venite de la Casa Albă în interesul Kosovo. Trebuie să privească dincolo. Am avut o serie de intervenții ale Departamentului de Stat al SUA în timpul mandatului trecut, care au fost respinse și au cauzat diviziuni între cele două țări”, spune Hoxha.

Iar în timp ce politicienii discută strategii și relații internaționale, pentru priorități și decizii, cetățenii obișnuiți urmăresc viața cu toate celelalte preocupări: de la pensii și asigurări de sănătate la servicii zilnice care le afectează buzunarul. Ei doresc ca politica noului guvern Kurti să se traducă în îmbunătăţiri concrete, dar speranţa, din păcate, este mai slabă decât dorinţa.

Avem multe lucruri care trebuie ajustate, dar cred că una dintre priorități ar trebui să fie asigurarea de sănătate, problema pensiilor, să fie activate și Trepca, pentru a oferi tinerilor posibilitatea de a rămâne aici, nu pentru a vedea evacuarea”, spune Albulen Billal din Pristina.

“Treaba mai întâi, pentru a crea mai multe locuri de muncă pentru noi cadre, deoarece suntem blocaţi în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă”, declară Klink albanez.

Jeremie Aksentivic din Mitrovica de Nord declară că noul guvern ar trebui să aibă mai multă grijă de populaţia în vârstă, pe care o gestionează “mezi până la sfârşitul lunii”.

Cu toţii avem documente kosovare, acte de identitate, paşapoarte, toate...

În cel mai optimist scenariu, termenul guvernului Kurti 3 durează până în 2030, când unele ţări vecine ar fi putut adera la UE cel puţin conform semnalelor de la Bruxelles pentru Albania şi Muntenegru.

Kosovo rămâne singurul din Balcanii de Vest fără statutul de candidat la UE, chiar dacă Kurti descrie țara ca fiind cea mai democratică “din regiune”, cu pașaportul “mai puternic decât de atunci”.

Pentru experţii precum Lulzim Peci, acest lucru nu este suficient pentru a avertiza că, fără o coordonare strânsă cu partenerii internaţionali, Kosovo riscă să rămână izolat o consecinţă periculoasă pe scena internaţională instabilă. /Rel/Periscopi/