REL: După legislaţia străină, învăţământul şi sănătatea sârbă vor avea un viitor neclar în Kosovo

Liga punerii depline în aplicare a Legii pentru străini cu statutul instituţiilor educaţionale şi de sănătate care în majoritatea mediilor sârbeşti din Kosovo operează în sistemul Serbiei este deosebit de problematică, deoarece confirmă faptul că Mişcarea Vetevendosje a lui Albin Kurt nu renunţă la politica obligatorie a comunităţii sârbe <x1-x2> din Kosovo, estimează Radio Europe Liberă Miodrag Marinkovic de la Centrul pentru Bursa Socială de Mediu (CASA).

El declară că Legea pentru Străini în Opinia Publică este percepută ca un potenţial bypassing “mecanicism”, prin care Guvernul Kosovo poate începe închiderea teritoriului instituţiilor de educaţie şi sănătate.

Potrivit acestuia, o astfel de abordare a autorităţilor kosovare nu contribuie la stabilitate, ci, mai degrabă, subx0>depens neîncredere şi sentimentul incertitudinii judiciare în rândul membrilor comunităţii sârbe”.

Pe de altă parte, Dusan Janjic, de la Forumul pentru Relaţii Etnice din Belgrad, declară că începutul integrării educaţiei şi sănătăţii, împreună cu punerea în aplicare a legii externe, este o decizie politică, pentru care, potrivit acestuia, autorităţile au dreptul.

Cu toate acestea, acesta îşi exprimă îngrijorarea faţă de lipsa transparenţei şi subliniază faptul că riscul de securitate din Kosovo nu a trecut încă.

Janzic adaugă că Uniunea Europeană ignoră noua realitate care a fost creată după abolirea instituţiilor Serbiei în Kosovo, chiar dacă aceasta din urmă, potrivit lui, nu a prezentat niciodată o strategie concretă pentru integrarea comunităţii sârbe.

Există garanții din planul Ahtisaari. Pe baza faptului că independenţa Kosovo a fost declarată, care a fost transferată Constituţiilor, dar aceasta nu are nici o legătură cu Guvernul Kosovo. Guvernul kosovar nu şi-a asumat niciodată riscul de a oferi ceea ce Kurti a avertizat modelul croat pentru protecţia drepturilor minorităţilor”, declară Janjic pentru Radio Europa Liberă.

Premierul interimar al Kosovo, Kurti, a declarat în 16 ianuarie că procesul integrării şi educaţiei în domeniul sănătăţii în Serbia se va desfăşura în coordonare cu Uniunea Europeană şi că preocupările comunităţilor non-comunice vor fi luate în considerare.

Cu toate acestea, nu s-a clarificat ce modele de integrare sunt examinate şi dacă acest proces va fi realizat în cadrul Asociaţiei municipalităţilor majoritare sârbe, pe care Belgradul insistă.

REL a contactat Uniunea Europeană în această privință și așteaptă răspunsul.

Pentru Asociaţia municipalităţilor majoritare sârbe s-a convenit asupra acestui lucru în cadrul dialogului Kosovo-Serbia, care a permis comunităţii sârbe să asigure un anumit nivel de auto-avansare.

Conform unui proiect de stat elaborat de Uniunea Europeană, asocierea ar trebui, de asemenea, să reglementeze problema veniturilor, finanţarea din bugetul Serbiei, respectiv.

În septembrie 2024, ministrul kosovar al afacerilor interne, Jedal Svecla, a avertizat că instituţiile de sănătate şi educaţie din majoritatea mediilor sârbe din Kosovo vor fi tratate în mod specific, separat de închiderea celorlalte instituţii ale Serbiei, reamintind că aceste două domenii, conform Planului Ahtisaari, se bucură de autonomie mai largă.

Lista sârbă şi oficială a Belgradului nu a comentat cererea autorităţilor kosovare ca în următoarele două luni să lucreze la integrarea sănătăţii şi educaţiei sârbeşti şi nici să răspundă la întrebările Radio Europa Liberă cu privire la această problemă.

Mai devreme, Zlatan Ellek, preşedintele listei sârbe, ) cel mai mare partid sârb din Kosovo care s-a bucurat de sprijinul Belgradului, a declarat că nu va exista nicio integrare a sistemului de sănătate şi educaţie al Serbiei în sistemul kosovar, adăugând că există <x0-95 roşu” care nu îndrăzneşte să fie depăşit.

Ce legătură există între Legea privind străinii şi educaţie şi sănătate?

În Kosovo, la 16 ianuarie, a început implementarea primei faze a Legii Externe, care va dura până la 15 martie.

Această fază prevede o perioadă de informare, respectiv organizarea de sesiuni de informare cu cetățenii.

Potrivit conducerii Ministerului Afacerilor Interne, publicată în 16 ianuarie, toate persoanele care nu posedă documente kosovare ar trebui să aibă permise de muncă sau licenţe pentru exercitarea evenimentului, pentru care cererea este prezentată Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Kosovo.

Instituţiile de învăţământ şi sănătate din majoritatea mediilor sârbeşti din Kosovo operează în sistemul Serbiei, în special către angajaţii din cadrul Universităţii Mitrovica de Nord profesorii se pot confrunta cu probleme după 15 martie, când va începe aplicarea deplină a Legii pentru Străini.

De asemenea, studenții acestei universități care provin din Serbia sau din alte țări din regiune ar trebui să aibă permise de ședere temporare și să îndeplinească alte condiții legale, în funcție de scopul șederii.

În practică, echipamentele cu permise de muncă sau studii pot fi problematice, deoarece Kosovo nu recunoaşte instituţiile sârbe ʹ pe care le consideră paralele şi ilegale.

O parte a unei reacții a personalului universitar

Asociaţia informală “Proactivă”, care include profesori şi colaboratori ai Universităţii din Mitrovica de Nord care operează în sistemul Serbiei în 19 ianuarie, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la declaraţiile oficialilor kosovari de integrare în domeniul sănătăţii şi educaţiei, precum şi acuzaţiile că zvonurile despre trecerea acestei universităţi la oraşul de frontieră Novi Pazar din Serbia se bazează pe zvonuri.

Aceste informaţii neoficiale despre transferul Universităţii din Mitrovica de Nord către Novi Pazar au fost difuzate de mult timp, dar au fost respinse de profesorul Slobodanka Peric, decan al Facultăţii Juridice.

Printr-o reacţie publică, ea a declarat că universitatea va rămâne în nordul Mitrovica, adăugând că decizia privind schimbarea acesteia nu a fost luată niciodată şi că nici formală, nici neoficială nu a fost discutată în acest sens.

“Proactive” a avertizat că odată cu implementarea Legii pentru străini în 15 martie, Universitatea din Mitrovica de Nord va fi pusă în pericol, astfel încât a solicitat clarificări din partea instituţiilor responsabile pentru modul în care această instituţie va funcţiona după această dată.

Unde şi cum funcţionează instituţiile de sănătate şi educaţie?
După războiul din Kosovo din 1999, Serbia şi-a mutat instituţiile de sănătate şi educaţie în majoritatea zonelor sârbe din Kosovo.

Chiar şi astăzi, ambulanţele locale, casele de sănătate, centrele medicale din Gracanica şi Mitrovica de Nord operează în acest fel, precum şi centrele de sănătate din Pasjan.

De asemenea, instituţiile preşcolare din zonele conduse de sârbi, şcoala elementară şi liceul şi Universitatea din nordul Mitrovica operează în sistemul Serbiei.

Centrul de la Facultatea de Filosofie, Senka Kostiq, care face parte, de asemenea, din asociaţia informală “Proactive”, spune Radio Europa Liberă că angajaţii şi studenţii încă nu au răspunsuri clare la efectul implementării Legii Străine.

Potrivit ei, este responsabilitatea instituţiilor să reacţioneze la timp şi să informeze publicul în mod clar, corect şi transparent cu privire la astfel de probleme importante.

Kostic estimează, de asemenea, că pentru el orice idei pentru schimbarea universității sunt inacceptabile, deoarece o astfel de “ar avea consecințe grave și pe termen lung pentru studenți și angajați”.

“În primul rând, nu este clar cum ar funcţiona practic două universităţi din acelaşi oraş, cu programe de cercetare similare şi capacitate limitată. Cu excepția cazului în care această măsură este de fapt îndreptată împotriva Universității din Novi Pazar, și în cazul în care nu are intenția de a slăbi sau de a închide treptat”, spune Kostic.

Ea adaugă că schimbarea Universităţii Mitrovica de Nord ar avea un impact negativ asupra populaţiei sârbe din Kosovo, deoarece “ar expune perspectiva de şedere, educare şi construire a unui viitor” tinerilor.

Oficial, Belgradul a deplasat majoritatea instituţiilor sale, pe care autorităţile kosovare le-au închis în ultimii doi ani, pe teritoriul Serbiei.

Astfel, postul Serbiei pentru Kosovo, organele municipale temporare şi Post Savings Bank operează în oraşele de frontieră.

Ce model de integrare ar fi acceptabil?

Pentru Janjiqi, din Fondul pentru Relaţii Etnice, cel mai bun model pentru integrarea deplină a sârbilor şi instituţiilor Serbiei în Kosovo va fi cel croat.

Asociaţia municipalităţilor majoritare sârbe este un amestec de descentralizare şi democratizare, în care a intrat Uniunea Europeană. Competenţele de asociere la 90% trebuie să fie competenţa autoguvernării minorităţilor... În Croaţia, acesta se numeşte Consiliul Naţional Sârb, aici [în Serbia] Consiliul Naţional Albanez. Acesta este modelul, spune Janjiq.

A adăugat că Sistemul de educaţie şi sănătate nu este durabil, dar pentru a găsi o soluţie trebuie să continue dialogul dintre Kosovo şi Serbia, mediat de UE.

Acest proces a fost blocat din 2023, când un grup de sârbi aflaţi sub conducerea fostului vicepreşedinte al listei sârbe Milan Radojiciq a efectuat un atac armat împotriva provinciei Kosovo Banjska, ucigând un poliţist.

Comunitatea sârbă, profesorii, profesorii şi fără nici o excepţie de la Legea pentru străini, estimează Janjic.

Marinkovic, de la organizaţia neguvernamentale CASA, declară că modelul cel mai favorabil pentru integrarea sănătăţii şi educaţiei pentru comunitatea sârbă există deja şi este convenit la nivel internaţional.

The “este destinat unei forme funcţionale de autoguvernare, definită în planul european de normalizare a relaţiilor, care prevede menţinerea autonomiei instituţionale în domeniul educaţiei şi sănătăţii, precum şi a mecanismelor de protecţie colectivă a drepturilor comunităţii sârbe”, declară Radio Europa Liberă.

În 2023, Kosovo şi Serbia au convenit în principiu asupra Acordului privind calea către normalizarea relaţiilor, care, printre altele, prevede înfiinţarea Asociaţiei municipalităţilor majoritare sârbe, oferind astfel comunităţii sârbe un anumit nivel de autoapărare.

Cu toate acestea, Marinkovic subliniază că principala problemă este refuzul guvernului kosovar de a pune în aplicare acest plan.

Potrivit acestuia, obiectivele au crescut, de asemenea, pentru a înlocui procesul de negociere sub umbrela Uniunii Europene cu decizii unilaterale <x0-sezut”.

Această abordare nu permite integrarea reală, ci creează incertitudini suplimentare și adâncește neîncrederea. În aceste condiţii, dialogul cuprinzător cu guvernul kosovar este posibil numai cu angajamentul puternic şi durabil al mediatorilor internaţionali. Responsabilitatea pentru aceasta aparţine în primul rând Uniunii Europene, dar şi Statelor Unite, care recent au devenit mai active în acest proces”, declară Marinkovic.

Potrivit evaluării sale, fără mecanisme eficiente de presiune, guvernul lui Albin Kurti nu va accepta compromisuri.

Atitudinea comunităţii internaţionale

Taxa SUA de la Pristina, Annu Prattipati, a declarat la începutul lunii septembrie a anului trecut că toate instituţiile sârbe ar trebui integrate în sistemul kosovar, inclusiv în sistemul de sănătate şi educaţie, dar că acest lucru ar trebui făcut în consultare cu comunitatea sârbă.

Acesta nu poate fi un proces unilateral. Este responsabilitatea comunităţii sârbe kosovare şi a guvernului kosovar să colaboreze, asigurându-se că instituţiile menţin sau îmbunătăţesc calitatea şi durabilitatea serviciilor”, a declarat Prattipati.

Săptămâna trecută, reprezentantul special al UE pentru dialogul Kosovo-Serbia, Peter Sorensen, a vizitat Kosovo, care a declarat că continuarea dialogului la nivel înalt cu Serbia rămâne esenţială.

“Continuam sa lucram pe teme de dialog, in speranta ca anul 2026 va aduce ceea ce 2025 nu a adus”, a declarat Sorensen la Pristina.

Fostul ambasador german în Kosovo, Jorn Rohde, a declarat în septembrie anul trecut că Acordul de la Bruxelles din 2013 a inclus şase puncte legate de înfiinţarea asociaţiei municipalităţilor majoritare sârbe şi că Acordul de la Ohrid privind calea de punere în aplicare a Acordului din 2013 clarifică în mod clar integrarea acestor instituţii în sistemul instituţional al Kosovo, sub umbrela Asociaţiei.

Ambasadorul britanic în Kosovo, Jonathan Hargreaves, a declarat într-un interviu acordat Radio Europa Liberă în septembrie 2025 că integrarea sănătăţii şi educaţiei este o problemă sensibilă şi că comunitatea sârbă are numeroase preocupări cu privire la proces. / REL/ Periscopi/