Kosovo pe fondul dependenţei şi suveranităţii energetice

Acesta spune: Arianian Koci al doilea în Europa şi al cincilea în lume pentru rezervele de cărbune, Kosovo are o avere care, proporţional cu mărimea teritoriului şi populaţiei, nu are altă ţară în Europa. Pentru un stat mic ca al nostru, această rezervă reprezintă active strategice cu potenţialul de a face Kosovo [...]
Al doilea în Europa şi al cincilea în lume pentru rezervele de cărbune, Kosovo are o bogăţie care, în ceea ce priveşte mărimea teritoriului şi populaţiei, nu are nici o altă ţară în Europa. Pentru un stat mic ca al nostru, această rezervă reprezintă active strategice cu potenţialul de a face lideri economici regionali din Kosovo.
Din această rezervă naturală rezultă cel puțin două beneficii substanțiale. În primul rând, creșterea economică prin vânzarea de energie electrică, cărbune, investiții și noi locuri de muncă. În al doilea rând, independenţa energetică, care elimină importul şi pune controlul asupra energiei şi preţurilor sale în mâinile statului.
Atunci când această bogăție nu este exploatată și țara nu are resurse comparabile, costul devine inevitabil: lipsa centurii, întreruperi frecvente, achiziționarea forțată de energie la prețuri ridicate, blocaje economice și politice, și, ca urmare, migrarea în masă a tinerilor în absența perspectivei.
Aceste evoluții nu au avut loc fără motiv.
În acest context, dezbaterea publică privind energia din Kosovo a fost deformată de actori politici şi grupuri de interese care au orientat discuţia către teama de daune aduse mediului fără a oferi alternative reale. În orice caz, s-a trecut cu vederea în mod deliberat că noua tehnologie poluează mult mai puțin decât plantele existente. Aceasta a creat loc pentru influenţa organizată în opinia publică.
În acest climat, există indicatori serioşi că Serbia a dat bani pentru a instrumenta o parte a societăţii civile din Kosovo, precum şi unele persoane influente, împotriva proiectului “Noul Kosovo”, folosind argumentul de mediu ca instrument de impact. Această abordare a determinat construirea de noi capacități și a lăsat țara cu o producție insuficientă. Prin urmare, Kosovo a fost forţat să cumpere energie în condiţii care nu controlează pe deplin.
Aici începe adevărata problemă. Dependența de piața externă nu numai că produce cel mai mare proiect de lege, dar elimină greutatea procesului decizional în străinătate. Într-o regiune în care Serbia manifestă în mod deschis pretenţii teritoriale asupra Kosovo şi are un rol important în sectorul energetic, această situaţie are o dimensiune strategică. Acesta creează loc pentru influenţă şi plasează Kosovo într-o poziţie fragilă în faţa intereselor care nu sunt prietenoase. Prin energie, presiunea economică se poate transforma în presiune politică.
Din acest motiv, problema producţiei locale nu este doar economică, ci şi de stat. Producţia suficientă de energie devine baza dezvoltării durabile. Când această bază lipseşte, spaţiul decizional se reduce şi capacitatea de a construi politici independente slăbeşte. O economie bazată în mod constant pe aprovizionarea externă are o suveranitate limitată în practică.
Asta e situaţia actuală.
În a doua parte, sunt prezentate soluţii şi măsuri concrete pentru restabilirea controlului energetic şi consolidarea suveranităţii Kosovo.












