Institutul de la Viena: Scena parţială a aderării Albaniei la UE

Aderarea acestor ţări este o perspectivă realistă şi nu ca urmare a favorităţii UE, un forum organizat în prezent de Institutul Internaţional de Studii Economice din Viena (Wwiw).

Participanţii au menţionat că, în ciuda poziţiei favorabile, Albania are un obiectiv tulburător al puterii, iar Preşedintele Serbiei, Vucic, poate crea încă instabilitate în Muntenegru, împotriva unui scenariu de aderare parţială la UE, cel mai probabil în următorii trei ani.

Conform acestui scenariu, aderarea parțială înseamnă că o țară candidată intră în uniunea economică și instituțională a Uniunii Europene, fără a fi încă membri politici cu drepturi depline (volte).

În acest scenariu, Albania va avea acces la piața internă a UE, va fi inclusă în politicile sale economice, va primi fonduri de dezvoltare și va pune în aplicare legislația europeană, deși nu vor exista drepturi de vot în Consiliul UE, nu vor exista comisari europeni și nu va exista o reprezentare deplină în Parlamentul European, scrie acesta. Monitor, difuzat Periscop.

Potrivit acestui scenariu, Muntenegru şi Albania vor fi în UE în termeni economici şi de reglementare în următorii trei ani, dar pentru mulţi ani nu pot fi membri politici ai Uniunii.

Potrivit analiştilor de la Viena, acest model vizează depăşirea paradoxului actual de extindere, în care ţările candidate trebuie să pună în aplicare o mare parte din normele UE, dar ani de zile nu beneficiază din punct de vedere economic de acest proces.

Prin această formă de aderare, companiile albaneze vor avea acces real la piaţa europeană comună, fără tarife şi fără bariere netarifare, pentru ca investitorii străini să trateze ţara ca parte a spaţiului economic al UE şi pentru ca economia albaneză să se integreze direct în lanţurile europene de producţie şi servicii.

În acelaşi timp, Albania ar putea primi o finanţare mult mai mare decât cea primită astăzi prin intermediul instrumentelor de pre-asociere, beneficiind de fondurile structurale, agricole şi de infrastructură care astăzi sunt rezervate doar statelor membre.

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, aceasta este considerată o modalitate de stabilizare a Balcanilor de Vest, care o leagă puternic de economia europeană şi de reducerea influenţei altor actori geopolitici, fără a fi forţaţi să ia decizii politice rapide privind aderarea deplină.

Din partea ţărilor candidate, aderarea parţială este considerată o modalitate de a nu pierde încă un deceniu în aşteptare, în timp ce populaţia emigrează şi economiile rămân izolate de cea mai mare piaţă din lume.

Pentru circulația persoanelor, aderarea parțială la UE înseamnă că cetățenii unei țări precum Albania au mai multe drepturi de muncă, de studiu și de ședere în țările UE, dar nu fără restricții. Modelul pe care UE îl discută este similar cu cel pe care Norvegia sau Elveția îl are astăzi în anumite domenii, dar mai limitat.

Analiştii de la Viena au confirmat faptul că Balcanii de Vest aşteaptă de mult timp la rând, subliniind faptul că profiturile obţinute din convergenţa economică a UE sunt destul de reduse. În plus, politicile fiscale stricte din regiune limitează manevrele.

Spre deosebire de Ucraina, Balcanii de Vest au fost destul de buni în atragerea investițiilor străine directe, iar perspectivele lor generale sunt pozitive, cu o situație macroeconomică foarte stabilă. Cea mai problematică problemă este lipsa competitivității, însoțită de o nevoie urgentă de o politică industrială mai bună. /Periscop/