Erion Veliaj dă în judecată la Preşedinţia Curţii Administrative şi procurorul care a investigat

Primarul Tiranei Erion Veliaj a depus la prima Curte Administrativă Sf. Tirana o cerere împotriva instituţiei preşedintelui Republicii Albania 2007-2012 şi procurorului special Ols Dado, cerând validarea decretului numirii sale ca procuror de către înotător care a fost [...]
Potrivit numirii procurorului, acesta a fost executat în opoziţie flagrantă faţă de lege, deoarece în momentul decretului nu a îndeplinit criteriile legale obligatorii pentru exercitarea funcţiei de procuror.
Veliaj solicită, de asemenea, ca Consiliul Procurorului Suprem să fie obligat să ia o decizie privind rezultatul imediat al statutului magistratului și exercitarea ilegală a biroului procurorului în cauză.
“Preşedintele Republicii a emis un decret în opoziţie deschisă la procedura care reglementează dispoziţiile legii nr. 8737, care pune în aplicare o numire fără caracter juridic şi în absenţa competenţei materiale personale de a desemna un subiect care nu îndeplineşte criteriile de drept. Acest fapt constituie o încălcare flagrantă a ordinii judiciare și un caz tipic de inadecvare absolută a unui act administrativ, în sensul articolului 108 din Codul de procedură administrativă, întrucât (i) actul a fost expus în mod flagrant contrar normelor juridice ale legii; (i) persoana desemnată nu a îndeplinit condițiile juridice generale și specifice; și (ii) organismul public și-a exercitat competența de numire pentru încălcarea condițiilor valide ale actului, făcând decretul judiciar ineficient și neinfecțios și nefizitiv, se menționează inculparea.
În inculparea lui Veliaj, se spune, printre altele, că analizând decretele preşedintelui pentru numirea şi concedierea procurorilor, Curtea a estimat că aceste acte, deşi sunt derivate dintr-un organism constituţional, au caractere de administrare individuală, deoarece sunt legate de exercitarea competenţei executive în rapoartele de serviciu public şi pot afecta drepturile judiciare şi civile.
Din acest motiv, Curtea a concluzionat că astfel de decrete “ar trebui să facă obiectul unei plângeri și al unui control jurisdicțional” în sensul procedurii administrative.












