Curtea Constituţională declară: Alegerea lui Nenad Rashih împotriva neconstituţionalităţii

Printr-un raport mediatic, Curtea a indicat că poziţia liderului-adjunct sârb aparţine grupului parlamentar, în principal parlamentarilor comunităţilor.

“În contextul procedurii de selecţie a vicepreşedintelui din rândurile deputaţilor care nu sunt majoritari, Acţiunea subliniază că dreptul propunerii, astfel cum este definit de regula Parlamentului şi în scrisoarea şi spiritul Constituţiei, confirmat chiar şi în practica judiciară a Curţii, aparţine majorităţii sau celui mai mare număr de deputaţi din rândurile deputaţilor necomunali, aleşi în temeiul art. 2 alin. Inculparea subliniază că acest standard este de o importanţă crucială pentru protecţia constituţională a drepturilor comunitare care nu sunt o majoritate nici măcar în sensul cerinţelor articolului 7 din articolul 58 [Statul] responsabil de Constituţie, deoarece este responsabilitatea majorităţii să asigure reprezentarea eficientă a comunităţilor care nu sunt majoritare în instituţiile de stat ale Republicii Kosovo, responsabile de conducerea Adunării. În același timp, este responsabilitatea comunităților care nu sunt majoritatea, în realizarea drepturilor constituționale, să fie aduse în conformitate cu cerințele constituționale și juridice ale Republicii Kosovo”, a declarat Curtea Constituțională.

De asemenea, se spune că prejudecata vine doar în ceea ce privește excluderea și în scopul pentru care candidatul/același vot poate fi realizat doar de trei ori pentru același candidat, iar procedura privind loturile ar trebui să vină numai în circumstanțe exclusive și, respectiv, în scopul pentru care au fost desemnate în funcție de cadrul Parlamentului, având în vedere termenele stabilite în constituție, astfel încât organismul legislativ să poată deveni funcțional în termenele de 30 (30) de zile), astfel cum au fost definite la alineatul (1) al Constituției [ZEC 66 și Constituția].

“În aplicarea unor principii mai înalte în circumstanţe concrete, Curtea, aşa cum a clarificat în Aktagence, a concluzionat că majoritatea deputaţilor din rândurile deputaţilor comunităţii sârbe au preluat dreptul de a propune vicepreşedinte al Parlamentului, respectiv membri ai conducerii Parlamentului, propunând 9 (nouă) candidaţi. Ca rezultat, dle Alegeri Adjuncte. Nenad Rašiić, în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului, nu a venit ca o propunere din partea majorităţii parlamentarilor din rândurile comunităţii sârbe, precum şi nu a existat nici un refuz de a exploata acest drept de către majoritatea parlamentarilor din comunitatea sârbă. În consecință, Curtea a constatat că, în circumstanțele concrete ale mecanismelor de blocare, nimeni nu a fost utilizat în conformitate cu spiritul și scopul pentru care” a fost prevăzut, se spune, printre altele, în actul de inculpare.

Notificarea completă

Curtea Constituţională a Republicii Kosovo, la 28 ianuarie 2026, a decis în cazul KO325/25, în ceea ce priveşte evaluarea constituţionalităţii “Procesverbals din sesiunea Adunării Kosovo”, care a avut loc în 10 octombrie 2025, prezentată de Igor Simic şi alţi 9 (nouă) deputaţi ai Republicii Kosovo, pe baza punctului 113 din 5 noiembrie [Jurisdicţia şi amicii autorizaţi] din Constituţia Republicii Kosovo.

Curtea a decis: (i) să declare, cu 6 (șase) voturi pentru (una) împotriva cererii acceptabile; (ii) să declare, cu 5 (cinci) voturi per și 2 (doi) împotriva, că verdictul [r.09-071] al Adunării din Republica Kosovo din 10 octombrie 2025 pentru alegerea șefului adjunct al Parlamentului din rândurile adjuncților comunității sârbe nu este în conformitate cu articolul 4 din articolul 67 [Alegerea președintelui și a vicepreședinților] din Constituția Republicii Kosovo în legătură cu articolul 1 alineatul (1) și cu articolul 12 alineatul (7) (alegerea vicepreședinților Parlamentului) din Republica Kosovo; (ii) să decidă, cu 5 (cinci) voturi pentru și 2 (doi) împotriva acesteia, pe baza principiului securității judiciare, prejudecarea în circumstanțele concrete nu are nicio reformă; și (iv) să respingă, în unanimitate, cererea de măsuri temporare.

Inculparea explică iniţial că preşedinţii cererii s-au opus “procesverbals din sesiunea Adunării Kosovo”, care a avut loc la 10 octombrie 2025, pentru care au pretins că contrazic articolul 4 [Oficiul Constituţiei şi vicepreşedinţii] Constituţiei, capitolul 1 din articolul 6 [Vicepreşedinţii Parlamentului], precum şi practica de judecată a Curţii, inclusiv Actul Curţii în cazul iunie/2625. În plus, reclamanta a solicitat Curții să impună măsuri temporare.

În acest context, Curtea a subliniat că, după intrarea sa în vigoare în cazul KO265/25, la 10 octombrie 2025, Adunarea Constitutivă a Convenţiei, lansată la 15 aprilie 2025, pentru alegerea ultimului vicepreşedinte al Adunării, presupus vicepreşedinte al comunităţii sârbe. Preşedintele ales al Adunării a invitat majoritatea deputaţilor din rândurile comunităţii sârbe să se prezinte în scris şi, literalmente, candidatul sau candidatul la funcţia de vicepreşedinte al Adunării Republicii Kosovo, unde l-a numit pe parlamentarul Slavko Simic. Întrucât votul a eşuat pentru 3 (tri) consecutiv pentru candidatul propus, deoarece acelaşi lucru nu a obţinut voturile necesare pentru a fi alese sub conducerea Parlamentului, procedura de propunere şi votul pentru 3 (tri) a fost repetată pentru 8 (opt) mai mulţi parlamentari propuşi de majoritatea parlamentarilor din comunitatea sârbă, cei care au eşuat în fiecare caz. În aceeaşi zi, preşedintele ales al Parlamentului a cerut majorităţii parlamentarilor din rândurile comunităţii sârbe să propună următorul deputat strămutat în acel punct din rândurile comunităţii sârbe, respectiv deputatul Nenad Racevic. Totuşi, ca urmare a refuzului de a propune acelaşi lucru de la majoritatea deputaţilor comunităţii sârbe, preşedintele ales al Parlamentului a estimat că deputaţii acestei comunităţi au fost “respinşi” să propună un candidat strămutat până în acele momente, astfel că a continuat procedura de lotare definită la articolul 12 alineatul (7) din Parlament, cu crérastul, a constatat că a mai rămas un singur candidat fără a fi votat 3 (tri) consecutiv şi aruncat în numele său. Deputatul Nenad Rašiić a primit 71 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 24 abțineri (o pătrime). În acest caz, preşedintele ales al Parlamentului a constatat că ultimul vicepreşedinte al Adunării, vicepreşedintele comunităţii sârbe, a fost, de asemenea, ales şi, respectiv, a închis constituentul Parlamentului Seanca, care a început în 15 aprilie 2025.

Pe baza temeiniciei moţiunii, Curtea a constatat că obiectul evaluării în acest caz este problema dacă procedura de alegere a deputatului Nenad Rašiić în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului de către ierarhiile deputaţilor comunităţii sârbe, prin decizia [N.09-071] a Adunării din 10 octombrie 2025, intră în conflict cu articolul 4 alineatul 67 [Alegerea preşedintelui şi vicepreşedinţilor] din Constituţie cu privire la alineatul (1) şi alineatul (12) noiembrie. (Charge of the Vicespeakers of the Parliament's Rules.

Referindu-se la principiile generale care decurg din Constituţie şi din creşterea Adunării, care sunt definite în practica judiciară a curţii, care sunt relevante în circumstanţele cazului concret, rezultă că (i) Adunarea Kosovo din rândurile sale alege primarul şi 5 (cinci) vicepreşedinţi, care formează conducerea Parlamentului; (ii) 3 (trei) vicepreşedinţi propuşi de 3 (tri) cele mai mari grupuri parlamentare; şi 2 (doi) vicepreşedinţi reprezintă comunităţi care nu sunt majoritare în ţară, comunitatea sârbă şi alte comunităţi; şi (ca majoritate) ca candidaţi şi primari pentru voturile primarului şi primarului majorităţii, KO.

În contextul procedurii de selecţie a vicepreşedintelui din rândurile deputaţilor necombatanţi, actul subliniază că dreptul la propunere, astfel cum este definit în statutul Parlamentului şi în spiritul Constituţiei, confirmat chiar şi în cadrul practicii judiciare a instanţei, aparţine majorităţii sau celui mai mare număr de deputaţi din rândurile comunităţilor care nu sunt majoritare, selecţionate în temeiul subgrafilor 1 şi 2 de la articolul 64 [Cadrul Constituţiei], care se bucură de cea mai mare legitimitate în cadrul comunităţilor respective. Inculparea subliniază că acest standard este de o importanţă crucială pentru protecţia constituţională a drepturilor comunitare care nu sunt o majoritate nici măcar în sensul cerinţelor articolului 7 din articolul 58 [Statul] responsabil de Constituţie, deoarece este responsabilitatea majorităţii să asigure reprezentarea eficientă a comunităţilor care nu sunt majoritare în instituţiile de stat ale Republicii Kosovo, responsabile de conducerea Adunării. În același timp, este responsabilitatea comunităților care nu sunt majoritatea, în realizarea drepturilor constituționale, să fie aduse în conformitate cu cerințele constituționale și juridice ale Republicii Kosovo.

În plus, hotărârea explică faptul că mecanismele de demarcare, inclusiv (i) că votul pentru candidat/același candidat ar putea fi realizat numai până la 3 (trei) pentru același candidat; și (ii) procedura privind loturile, ar trebui să se exprime numai în condițiile de excepție și, respectiv, în scopul pentru care acestea sunt definite, în funcție de constituția constituției, având în vedere termenele stabilite în constituție, astfel încât legiuitorul să devină funcțional în termenul de 30 (durat), astfel cum este definit la alineatul (1) și respectiv 66).

Aşa cum a fost declarat în Actul de Justiţie, punerea în aplicare a acestor mecanisme într-un mod care ar permite majorităţii deputaţilor Parlamentului să determine reprezentantul unei comunităţi care nu este o majoritate, fără propunerea deputaţilor acestei comunităţi, în esenţă, ar constitui ocolirea garanţiilor formale prevăzute în Regulamentul Parlamentului. Aceasta deoarece, propunerea candidatului privind vicepreşedinţii din comunităţile care nu sunt majoritatea este dreptul majorităţii acestor comunităţi.

Acest principiu este deosebit de important având în vedere reprezentarea comunităților care nu sunt majoritatea, care nu au voturile necesare pentru a asigura alegerea reprezentanților lor în conducerea Parlamentului.

În aplicarea unor principii mai înalte în circumstanţele concrete, Curtea, astfel cum s-a clarificat la Aktagence, a concluzionat că majoritatea deputaţilor din rândurile comunităţii sârbe au exploatat dreptul propunerii de vicepreşedinte al Parlamentului, respectiv al membrilor conducerii Parlamentului, propunând 9 (nouă) candidaţi. Ca rezultat, dle Alegeri Adjuncte. Nenad Rašiić, în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului, nu a venit ca o propunere din partea majorităţii parlamentarilor din rândurile comunităţii sârbe, precum şi nu a existat nici un refuz de a exploata acest drept de către majoritatea parlamentarilor din comunitatea sârbă. În consecinţă, Curtea a constatat că, în circumstanţele unor cauze concrete, acestea nu au fost utilizate în conformitate cu spiritul şi scopul pentru care au fost prevăzute.

În cele din urmă, instanța precizează că, pe baza principiului securității judiciare, această lege privind circumstanțele concrete nu are niciun efect invers.

Ne amintim că în 10 octombrie, Nenad Rasiqi a fost ales vicepreşedinte al Parlamentului Kosovo. În prima rundă, el a reuşit să asigure 71 de voturi.

Braşa a declarat că 71 de voturi per, 9 împotrivă, 24 abţineri”, constând în Adunarea Constituţională.

Rashiqi a fost ales cu voturile Ligii Democrate din Kosovo (LDK) şi Mişcarea Vetevendosje ( LVV). /Periscopi

Nenad Rassic îl alege pe vicepreşedintele Parlamentului Kosovo de către comunitatea sârbă