Blocada Parlamentului poate fi returnată.

Dacă nu se ajunge la un acord politic în perioada următoare pentru alegerea şefului adjunct al Parlamentului din Kosovo de către comunitatea sârbă, blocadele instituţionale ar putea fi restabilite în timpul eforturilor de a forma noi instituţii.

Astfel, estimează Radio Europa Liberă Kadri Kryeziu, fost judecător al Curţii Constituţionale din Kosovo, subliniind că acum este o problemă politică, nu una juridică.

Posibilitatea unei noi blocade instituţionale nu exclude nici măcar Bulaq Vulnet, de la Institutul Democrat din Kosovo, în calitate de reprezentanţi ai Mişcării Vetevendosje, potrivit acestuia, “interpretează altfel decizia Curţii Constituţionale”.

“Nu exclude posibilitatea ca acestea să se poată agăţa cu uşurinţă de un cuvânt, o parte din text sau orice dispoziţie a deciziei şi să o interpreteze intenţionat, aşa cum au făcut în timpul celor 56 de sesiuni ale Constituţiei Cadru de anul trecut”, a declarat Bugak Radio Europa Liberă.

Pe 28 ianuarie, Curtea Constituţională din Kosovo a constatat că alegerea lui Nenad Rashiqi în calitate de vicepreşedinte al Parlamentului sârb în legislatura anterioară, realizată prin sorţi, nu a fost conformă cu Constituţia şi Cadrul Parlamentului.

Curtea a subliniat faptul că dreptul de a propune candidatul aparţine partidului, care a câştigat majoritatea locurilor rezervate comunităţii sârbe în acest caz, Lista sârbă, care avea nouă din zece mandate.

Acest partid -- cel mai mare dintre sârbii din Kosovo, care are sprijinul Belgradului -- a câştigat din nou nouă mandate la alegerile parlamentare anticipate din 28 decembrie, în timp ce Nenad Rassic, liderul Partidului pentru Libertate, Justiţie şi Supravieţuire.

Blocada instituţională s-ar putea întoarce dacă Mişcarea Vetevendosje a lui Albin Kurti, care a câştigat la ultimele alegeri, continuă să respingă orice cooperare cu lista sârbă, în timp ce lista sârbă refuză să propună Rashiqi.

Lista sârbă estimează că Rassic a intrat în Adunarea Kosovo cu sprijinul actualului prim-ministru Albin Kurti şi îl consideră un reprezentant “ilegalizarea sârbilor.

Există vreo şansă de înţelegere?

Radio Europa Liberă a solicitat comentarii cu privire la decizia Curţii Constituţionale şi posibilitatea unui acord atât de către Nenad Rassic, cât şi de către Lista Sârbă, precum şi de către Mişcarea Vetevendosje, dar până la publicarea acestui articol, nu a existat nici un răspuns.

Mimoza Kusari Lila i-a declarat lui Neve 1 că grupul parlamentar al Mişcării Vetevendosje -- care face parte din aceasta -- nu va vota pentru candidaţii pe lista sârbilor până când nu vor fi luate în considerare toate detaliile deciziei complete a Curţii Constituţionale şi va stabili modul adecvat de alegere a şefului adjunct al Parlamentului din comunitatea sârbă -- inclusiv candidatul Nenad Rassic.

Ea a subliniat că există şi decizii anterioare ale Curţii Constituţionale care determină procedurile constituţionale ale constituţiei.

Decizia de anul trecut din septembrie a constatat că Adunarea Kosovo nu poate fi constituţionalizată fără alegerea liderului adjunct al comunităţii sârbe, cu excepţia cazului în care procesul este împiedicat în mod deliberat în acest caz, Adunarea poate funcţiona doar în cvorumul pentru luarea deciziilor.

Cu toate acestea, curtea a explicat în momentul în care, în cazul concret, procesul nu a fost blocat în mod deliberat, întrucât eşecul alegerii liderului adjunct din comunitatea minoritară a fost atribuit majorităţii albaneze.

Bulaqum laudă declaraţiile lui Kusari Leela ca fiind instabile şi greşite “şi subliniază că ultimele două decizii ale Curţii Constituţionale au fost clare.

Potrivit acestuia, Curtea a clarificat că blocadele din constituţie nu au fost cauzate de eşecul candidaţilor din lista sârbă, ci de faptul că parlamentarii din comunitatea albaneză nu au votat.

“De asemenea, potrivit Curţii Constituţionale, ei nu au respectat nici prejudecăţile, nici Constituţia, nici ordinea constituţională a Republicii Kosovo, nici votând candidaţii propuşi de grupul care este majoritatea comunităţii sârbe”, declară Bugakku.

El adaugă că deputaţii albanezi din toate partidele politice din Adunare nu au dreptul să dicteze cum va fi reprezentată o comunitate din conducerea Parlamentului.

Provocarea deciziilor Curţii Constituţionale

Kosovo s-a confruntat cu o criză instituţională şi politică profundă în urma alegerilor din 9 februarie anul trecut, întrucât partidele albaneze nu au ajuns la un acord cu privire la alegerea Preşedintelui Parlamentului, care a fost urmată de o blocadă pentru alegerea liderilor adjuncţi din comunitatea sârbă.

Alegerile anticipate au fost anunţate după ce doi candidaţi din Mişcarea Vetevendosje -- Albin Kurti şi Glauk Konjufca -- nu au reuşit să asigure numărul suficient de voturi pentru formarea noului guvern.

Partidele au fost conduse la Curtea Constituţională de mai multe ori, însă, potrivit lui Bugakku, rămâne neclar ce implicaţii juridice vor avea parlamentarii dacă Adunarea nu este constituţionalizată în termenul legal de 30 de zile.

În prezent, renumărarea voturilor din alegerile din 28 decembrie continuă, iar după finalizarea procesului, urmează să înceapă noi instituţii.

Anterior, Mişcarea Vetevendosje a cerut Curţii Constituţionale să se declare inacceptabile cererile Listei Sârbe privind constituţia.

Liderul Vetevendosje, Albin Kurti, a declarat de asemenea că Curtea Constituţională acţionează unilateral, favorizând partidele albaneze care s-au aflat în opoziţie.

Curtea Constituţională a reacţionat, subliniind că independenţa şi imparţialitatea acesteia sunt garantate cu Constituţiile şi că nici o instituţie, partide politice sau individuale nu pot interfera cu activitatea sa.

Anterior, unele ţări occidentale şi Uniunea Europeană au solicitat reprezentanţilor şi instituţiilor politice din Kosovo să respecte Curtea Constituţională şi deciziile acesteia, lăudând faptul că independenţa justiţiei este fundamentul statului de drept. Radio Europa Liberă