Blocada graniţelor loveşte întreprinderile kosovare, stimulează temerile privind preţurile mai mari

Compania kosovară “Relux”, care produce culori şi faţade, se confruntă cu consecinţe imediate din impasul punctelor de frontieră dintre unele ţări din regiune şi UE: produsele sale către Marea Britanie nu au putut începe conform programului.

Liderul companiei, Ramiz Gashi, spune Radio Europa Liberă că el este un exportator regulat și, conform acordului, produsele ar trebui să ajungă la destinație în această săptămână. Dimpotrivă, contractul riscă să încalce, să renegocieze sau să eşueze complet.

“Putem pierde acest cumpărător, care este potenţial cel mai important pe care îl avem”, Gashi spune Radio Europa Liberă.

El avertizează că întârzierile ar putea afecta şi contractele cu alţi parteneri din Germania şi Croaţia, punând astfel în pericol investiţiile făcute cu împrumuturi bancare care ar trebui rambursate în termenele stabilite.

Transportatorii din Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia şi Herţegovina şi Muntenegru au blocat câteva puncte de frontieră de la mijlocul lunii 26 ianuarie, stopând fluxul de mărfuri către spaţiul Schengen al Uniunii Europene.

Protestul lor este împotriva noului sistem al UE de control al fluxului, cunoscut sub numele de EES.

Acest sistem prevede ca cetăţenii din afara spaţiului Schengen să rămână în acest spaţiu într-un vârf de 90 de zile în 180 de zile, însă, potrivit purtătorilor de protest, această perioadă nu este suficientă în special pentru cei care călătoresc în ţări mai îndepărtate, inclusiv pierderi economice şi riscul deportărilor.

Ei cer ca societăţile de transport să fie excluse din această regulă şi avertizează că blocada va dura şapte zile dacă nu se găseşte o soluţie în această perioadă.

Kosovo nu participă la protest, ci simte consecinţele sale, deoarece majoritatea importurilor şi exporturilor sale sunt realizate prin transferuri în aceste ţări.

În plus, conducătorii kosovari ating în mod similar sistemul EES.

Cazul societății “

Ruzhi Rexhaj de la această companie declară că ordinea diapozitivelor epoxidice de către o companie austriacă, deja plătită şi încărcată, ar putea fi amânată sau eşuată.

Ce le spunem clienţilor noştri? Le-am spus deja că obiectele comandate sunt încărcate pe 27 ianuarie şi sunt datorate până la sfârşitul săptămânii. Acum, nu știm când va ajunge aici, în timp ce avem, de asemenea, proiecte pe care le-am început, în speranța în acest material”, Rexaj spune Radio Europa Liberă.

Potrivit acestuia, orice întârziere aduce prejudicii reputaţiei companiei şi poate aduce amenzi conform contractelor.

Riscurile comerțului și ale prețurilor

Pentru a soluţiona situaţia, Camera de Comerţ şi Industrie din Kosovo a adresat o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizând că protestele de o săptămână ar putea avea consecinţe suplimentare pentru companiile kosovare, inclusiv punerea în pericol a contractelor cu partenerii europeni.

Directorul acestui birou, Kufi Ahmeti, spune Radio Europa Liberă că cu cât mai mult durează blocada, cu atât mai mari sunt pagubele pentru companii.

El avertizează că întârzierile şi barierele din tranzit lovesc nu numai întreprinderile care exportă şi importă, ci şi consumatorii.

“... poate afecta şi preţurile produselor din Kosovo, deoarece cererea de creşteri de la”, adaugă Ahmeti.

Potrivit acestuia, importul de bunuri înseamnă şi crize de import.

Orice se întâmplă în țările din care importați, afectează automat. E foarte problematic, spune el.

Kosovo importă aproape toate produsele din alimente în construcţii şi materiale textile.

Potrivit datelor vamale, importurile de anul trecut au confiscat valoarea de peste 7 miliarde de euro, în timp ce exporturile s-au situat la aproximativ 942 mn de euro un echilibru care a făcut ţara sensibilă la orice obstacole din calea tranzitului.

Având în vedere acest lucru, cunoştinţele economice, Berim Ramosaj, profesor la Universitatea Pristina, declară de asemenea că blocadele de frontieră creează presiune directă asupra pieţei locale.

“Reflex rău în economie, îl reflectă și asupra consumatorilor, deoarece prețurile vor crește probabil”, el spune Radio Europa Liberă.

Importul de criză

Cu o puternică dependenţă de import, Kosovo a experimentat mai devreme consecinţele crizelor externe.

Unul dintre cele mai remarcabile exemple a fost anul 2022, când inflația a atins aproximativ 14% ca urmare a perturbărilor din lanțul global de aprovizionare ʹ inițial din pandemia COVID-19 și mai târziu din războiul din Ucraina.

În anii care au urmat, inflația a marcat o tendință de scădere, dar în ultimul an a revenit la creștere, reflectând presiunile continue pe piață.

Potrivit datelor Agenţiei de Statistică din Kosovo, preţurile producţiei din ţară, în perioada ianuarie-septembrie 2025, faţă de aceeaşi perioadă din 2024, au crescut cu 5,5 la sută.

Pe fondul dependenței de importuri și a lipsei mecanismelor de protecție

Experţii economici estimează că nici o ţară, inclusiv Kosovo, nu poate evita complet importul anumitor produse.

Totuşi, potrivit acestora, nivelul ridicat de dependenţă de import face ţara deosebit de sensibilă la crizele externe.

Ramosaj declară că Kosovo, ca ţară mică, cu un echilibru comercial slab şi un nivel scăzut al integrării europene, va continua să fie mai mult consumator de crize decât factorul care le produce.

Suntem atât de mici încât nu putem exporta crize, dar întotdeauna primim facturile altora. Aceasta este natura poziţiei noastre fie din punct de vedere economic, politic sau al rapoartelor pe care le avem cu ţările Uniunii Europene”, declară Ramosaj.

Potrivit acestuia, această realitate ar trebui să servească drept semnal pentru instituţiile ţării de a intensifica eforturile pentru integrarea europeană şi de a crea politici economice mai durabile.

El subliniază că, pentru a facilita impactul crizelor importate, sunt necesare mecanisme bine planificate, care să nu afecteze economia de piaţă liberă.

El menţionează, de asemenea, că multe ţări au găsit forme pentru protejarea producţiei locale, investitorilor şi consumatorilor, fie prin vamă, tarife sau subvenţii.

Încă nu avem aceste politici reglementate în mod corespunzător”, estimează el.

În acelaşi sens, Ahmeti, de la Camera de Comerţ şi Industrie din Kosovo, subliniază faptul că guvernul ar trebui să ia în considerare măsuri concrete de protecţie a consumatorilor şi producătorilor locali.

Potrivit acestuia, una dintre opțiuni ar putea fi suspendarea temporară a taxei pe valoarea de stat (TVSH) pentru produsele esențiale și consumul zilnic.

El subliniază că instituţiile ar trebui să stimuleze şi producţia locală a acestor produse.

Cererea locală de produse esențiale, care sunt necesare pentru fiecare cetățean, ar trebui să fie acoperită cu cel puțin 50% din producția locală”, afirmă el, adăugând că producătorii au nevoie de o strategie de sprijin clară prin granturi tehnologice, investiții și protecția produselor lor pe piață.

Free Europe Radio a contactat actualul guvern al Kosovo cu privire la problema blocării frontierelor începând cu 26 ianuarie, dar nu a primit niciun răspuns.

În unele cazuri, aceasta a distribuit subvenții pentru producători, dar nu au reușit să genereze o creștere semnificativă a producției interne.

UE a anunțat că lucrează la ajutoare care le-ar permite șoferilor de camioane și altor profesioniști să rămână în zona Schengen.

O astfel de decizie ar aduce beneficii directe cetăţenilor kosovari.

“ ... deoarece companiile sunt forţate la fiecare trei luni să angajeze noi conducători auto”, a declarat Free Europe Lulzim Rafuna, preşedintele Kosovar Economic Oade, Radio Europe.