Biroul de scrisoare al UE Qalayt: Deziluzia că noua componenţă a KPK nu a primit mandat la adunarea constituţională

Printr-o scrisoare trimisă ambasadorului Uniunii Europene (BE) în Kosovo Aivo Orav a trimis procurorului şef de stat Agron Qalaj, UE şi-a exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la eşecul Consiliului Procurorului Kosovo (KPK) de a-şi desfăşura funcţiile organizaţionale de bază la reuniunea constitutivă din 20 ianuarie. [...]
Într-o scrisoare adresată preşedintelui acestei şedinţe, procurorul şef al statului U.D., Qalaj, UE subliniază faptul că eşecul constituţionalizării Consiliului este deosebit de dezamăgitor, având în vedere că noua componenţă KPK trebuia să marcheze un pas cheie în procesul actual de reformă în sistemul procuroral.
Potrivit UE, deși reforma viza consolidarea conducerii și respectarea principiilor statului de drept de către sistemul procuror, Consiliul a fost împiedicat să își primească mandatul și să își înceapă activitatea, așa cum a fost înainte.
În plus, în scrisoare se afirmă că UE a sprijinit în mod constant reforma KPK pentru a reduce corupţia şi a consolida respectarea principiilor statului de drept de către sistemul procuror. De asemenea, se subliniază faptul că se așteaptă ca reforma să fie pusă în aplicare cu încredere, cu un angajament sincer față de dezvoltarea instituțională.
Între timp, în acest context, Biroul UE reamintește că și-a exprimat preocupări anterioare și în mod repetat serioase cu privire la deciziile care au fost neregulamentare din punct de vedere procedural și chiar ilegale, subminând punerea în aplicare a reformei.
În acest sens, se pare că scrisoarea regretă faptul că o abordare controversată a conducerii democratice a Consiliului, sub preşedinţia lui Qalay, l-a împiedicat să-şi primească mandatul.
Scrisoarea menționează că, în consecință, legitimitatea Consiliului a slăbit, în timp ce subminează angajamentul UE bazat pe parteneriat cu o singură instituție, credibilitatea și angajamentul față de conducerea juridică, transparentă și echitabilă au fost puse sub semnul întrebării.
Astfel, ambasadorul Orav solicită Qalajt să ia toate măsurile necesare în cadrul rolului și responsabilităților sale pentru a asigura funcționarea regulată a Consiliului. Între timp, subliniază că acest lucru necesită respectarea deplină a normelor și procedurilor legale, puse în aplicare în mod corespunzător, precum și evitarea oricărei practici care ar putea fi percepută ca manipulare procedurală sau obstrucție tactică.
În final, UE subliniază că sistemul procuror este o piatră de temelie a statului de drept şi că funcţionarea sa regulată este esenţială pentru dezvoltarea democratică a Kosovo şi pentru calea sa europeană.
În mod similar, se afirmă că dezvoltarea sistemului procuror va rămâne un angajament continuu al Uniunii Europene și un element-cheie al evaluării situației statului de drept în Kosovo, în timp ce forma angajamentului viitor va depinde de credibilitatea Consiliului și de respectarea principiilor guvernanței juridice, transparente și corecte.
În mod similar, se afirmă că dezvoltarea sistemului procuror va rămâne un angajament continuu al Uniunii Europene şi un element cheie al evaluării situaţiei statului de drept în Kosovo, în timp ce forma angajamentului viitor va depinde de credibilitatea Kësilli şi de respectarea principiilor guvernării legale, transparente şi corecte.
În caz contrar, printr-un răspuns publicat în 21 ianuarie 2026, Institutul pentru Justiţie din Kosovo (IKD) şi-a exprimat profunda îngrijorare faţă de acţiunile procurorului şef de stat Agron Qlaj, care, potrivit acestora, obstrucţionează direct implementarea reformei în cadrul Consiliului Procurorului Kosovo (KPK).
Potrivit IKD, Qalaj continuă cu vechea înțelegere a guvernanței cu Consiliul Procurorului, exploatând interpretările juridice nefondate ale Oficiului Juridic al Secretariatului KKP pentru a bloca funcționarea Consiliului și urmărește menținerea unei minţi corupționiste în cadrul sistemului procuror.
Scrisoarea completă:
“Onorat procuror-șef de stat la datorie,
Am observat că KKP nu a reuşit să-şi stabilească funcţiile de bază în cadrul reuniunii constituente din ianuarie 2026. Acest lucru este deosebit de dezamăgitor, având în vedere că noua componenţă a Consiliului a fost menită să marcheze un pas cheie în procesul actual de reformă, dar a fost încă împiedicată să-şi primească mandatul şi să înceapă activitatea aşa cum era înainte.
Uniunea Europeană a sprijinit în mod constant reforma KPK pentru a reduce corupția și a consolida respectarea principiilor statului de drept de către sistemul procuror. Se preconizează că reforma va fi pusă în aplicare cu încredere, cu un angajament sincer față de dezvoltarea instituțională. În acest context, Oficiul UE și-a exprimat preocupări anterioare și în mod repetat serioase cu privire la deciziile care au fost neregulamentare din punct de vedere procedural și chiar ilegale, subminând punerea în aplicare a reformei. În acest context, este regretabil că o abordare controversată a conducerii democratice a Consiliului, sub conducerea dumneavoastră, l-a împiedicat acum să-şi primească mandatul.
În consecință, legitimitatea Consiliului a slăbit, iar acest lucru subminează angajamentul UE bazat pe parteneriatul cu o instituție a cărei credibilitate și angajament față de guvernanța juridică, transparentă și echitabilă sunt puse sub semnul întrebării.
Prin urmare, vă îndemn, în cadrul rolului şi responsabilităţilor dumneavoastră, să luaţi toate măsurile necesare pentru a asigura funcţionarea regulată a Consiliului. Acest lucru necesită respectarea deplină a normelor și procedurilor juridice, puse în aplicare în mod corespunzător, precum și evitarea oricărei practici care ar putea fi percepută ca manipulare procedurală sau tactică.
Sistemul procurorial este o piatră de temelie a statului de drept, iar funcţionarea sa regulată este esenţială pentru dezvoltarea democratică a Kosovo şi drumul european. Dezvoltarea sistemului de procurori va rămâne, prin urmare, un angajament al Uniunii Europene şi un element cheie al evaluării situaţiei statului de drept în Kosovo. Din nou, forma angajamentului viitor va depinde de credibilitatea Consiliului și de respectarea principiilor guvernanței legitime, transparente și echitabile.“.












