Suspendarea fondurilor UE costă Kosovo peste 613 mn euro, daunele au afectat energia, mediul şi întreprinderile

UE a impus măsuri punitive împotriva Kosovo ca răspuns la acţiunile guvernului din municipalităţile nordice, unde situaţia a escaladat în urma alegerilor boicotate de sârbii locali. Măsurile includ suspendarea temporară a unor fonduri, interzicerea vizitelor la nivel înalt și întreruperea participării Kosovo la reuniunile regionale ale UE.

Coordonatorul de cercetare GAP Jouron, ultimul spectacol “Pilla”, declară că 7,1 mn euro au fost în cele din urmă pierduţi, întrucât unele proiecte IPA 2020 nu au reuşit să se contracte înainte de expirarea termenului limită. Potrivit ei, cele mai afectate proiecte sunt cele din mediu, energie, digitalizare și cultură.

“Din iunie 2023, UE a stabilit mai multe măsuri pentru Kosovo, dintre care una a fost suspendarea fondurilor în cadrul a două instrumente-cheie. Prin urmare, instrumentul IPA și cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest. Conform estimărilor noastre, valoarea totală a proiectelor suspendate în această perioadă de doi ani -- până în mai 2025 -- a fost de 613,4 mn de euro -- dintre aceşti 218 mn de euro au fost din instrumentul IPA, în timp ce 395 mn de euro din cadrul investiţiilor Balcanilor de Vest. Dintre acestea, aproximativ 7,1 mn euro au fost complet pierduţi. Aceste 7,1 mn euro au inclus mai multe proiecte de acord IPA 2020, care a expirat și nu a avut timp să contracteze aceste proiecte. Aceste proiecte, în valoare de 7,1 mn de euro, se află în unele zone, aproximativ 3 mn de euro, au fost în domeniul competitivităţii şi inovării, aproximativ 1,3 mn de euro au fost în domeniul statului de drept, iar trei proiecte în valoare de 2,8 mn de euro aparţin sectoarelor agricol şi turistic rural... pe fonduri suspendate, energia este unul dintre sectoarele afectate cel mai mult, în timp ce mediul este sectorul care a fost afectat cel mai mult, proiectele în valoare de 350 mn de euro, energia sunt afectate în jur de 117 mn de euro, în digitalizarea şi cultura a 56 mn de euro a aproximativ 151 mn de euro, se afirmă.

Pe lângă daunele financiare, măsurile şi impasul politic afectează legitimitatea Kosovo pe scena internaţională.

Potrivit cercetătorului GLPS, Besar Grogi, riscul nu este doar economic, ci şi instituţional şi strategic.

Când vorbim despre măsurile UE faţă de ţara noastră, acestea au un cost financiar incontestabil, dar poartă un cost politic şi diplomatic pentru ţara noastră. Ţara noastră este reprezentată ca o ţară care este de facto sub sancţiunile UE, iar această Serbia foloseşte pentru campania împotriva ţării noastre ... Un alt prejudiciu este cauzat integrării europene a Kosovo. La sfârșitul anului 2022, am depus o cerere de aderare la UE și știm doar că drumul nostru către aderare este foarte dificil din cauza celor cinci țări nerecunoaștente, dar odată cu introducerea acestor măsuri, a devenit imposibil să discutăm cererea fără a elimina aceste măsuri simultan. Acestea servesc drept barieră suplimentară pe calea Kosovo către integrarea europeană. Daunele produse Kosovo sunt strategice, pe termen lung şi trebuie eliminate cât mai curând posibil.

Pe de altă parte, Klisman Kadiu, viceprim-ministru însărcinat cu integrarea europeană Besnik Bislimi, într-un răspuns scris la spectacolul “. Pilla”, afirmă că Kosovo a îndeplinit cerințele pentru eliminarea măsurilor de la început, invocând Acordul Bratislava.

Kosovo a îndeplinit paşii necesari de UE pentru eliminarea măsurilor cu cea mai înaltă ocazie (Acordul Bratislava), dar acest acord încheiat de Uniune a venit abia anul trecut prin recomandarea reprezentantului UE Josep Borrell de a le elimina. Măsurile, deoarece au fost decise, au fost specificate de UE că sunt returnabile și nu permanente. Prin urmare, chiar și fondurile care rămân suspendate sunt ireversibile și se preconizează că vor fi eliberate ulterior, deoarece eliminarea măsurilor treptate a început până în iulie. Până în prezent, aceştia au reluat şedinţele subcomitetelor din cadrul ASA, precum şi lansarea proiectelor şi cererilor din Kosovo în cadrul Cadrului de Investigaţii pentru Balcanii de Vest (WBIF)”, se spune răspunsul scris.

El subliniază că tensiunile din nord nu sunt cauzate de Kosovo.

În întrebarea dvs. că ;A se datorează tensiunilor din nordul ţării, ar trebui specificat şi specificat, că Kosovo nu a ridicat sau provocat tensiuni, nici în nord, nici în orice colţ al ţării. Cazurile în care instituţiile noastre şi ţara noastră au fost atacate (atacuri împotriva clădirilor municipale din mai 2023, răpirea oficialilor noştri de poliţie, Banjska, desfăşurarea de mai multe ori a baricadelor din nord în 2022) au fost produse, create şi organizate de Serbia prin intermediul grupurilor şi structurilor criminale conduse de oficialul Belgrad”, remarcă Cadiu.

show “Pillar” a adresat, de asemenea, întrebări Comisiei Europene, pentru a înțelege mai bine ce măsuri au început să fie eliminate și cât de mult a pierdut Kosovo, dar același lucru nu a revenit.

Cu toate acestea, şeful diplomaţiei Uniunii Europene Kaya Kallas a declarat că eliminarea treptată a măsurilor faţă de Kosovo, impusă în iunie două mii, dar nu a explicat când a început şi ce măsuri ar fi putut fi eliminate până acum.

Aceste măsuri au cauzat daune sectorului privat şi dezvoltării ţării, declară preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din Kosovo, Skender Krasniqi.

Krasniqi consideră suspendarea fondurilor și lipsa guvernanței funcționale drept principalii factori care blochează dezvoltarea economică.

“devine mai mult de doi ani de când urmărim sancţiuni şi suferim din cauza lipsei acestor instrumente atât de necesare pentru dezvoltarea ţării, şi că sancţiunile nici măcar nu sunt cunoscute când se vor opri. Deci asta va continua. Acest lucru a afectat foarte mult țara noastră, în special pe proiecte mari și regionale, dar și pe proiecte de stat proprii, astfel încât imediat ce se adaptează la piața europeană, dar și cu infrastructură juridică, proiectele pe care le are în domeniul IA. Lipsa acestor mijloace, pierderea acestor sute de milioane se află în această situaţie, în care Kosovo se află într-o criză majoră de lipsă de venituri, ca urmare a politicilor guvernului deficitar. Ne distruge ţara şi opreşte dezvoltarea ţării într-un mod extraordinar. O mulțime de proiecte care au trebuit să fie efectuate au rămas, și nu știu când să o facă. Daunele enorme pe care le cauzează afacerilor şi statului însuşi... Orice cent lipsește de pe piața afacerilor este o pierdere pentru țara însăși, pierderea pentru cetățeni, lucrători și întreprinderi în sine. Lipsa acestor instrumente și faptul de a nu ști când aceste instrumente vor începe să preia controlul în viitor este o afacere grav dăunătoare, iar statul însuși, deoarece nu se știe când va începe de acum înainte ascensiunea vehiculelor”, a afirmat el.

Dar pe lângă lipsa fondurilor, problema rămâne lipsa unui guvern funcţional. Kosovo este liderul regiunii pentru cea mai mică datorie, spre deosebire de ţări precum Muntenegru şi Macedonia, care au niveluri de 3H4 de ori mai mari.

De asemenea, critică lipsa cooperării cu guvernul, în special cu cabinetul Kurti, pentru faptul că nu şi-a îndeplinit promisiunile şi lipsa politicilor de sprijin în perioadele de criză, cum ar fi pandemia şi inflaţia.

Din păcate, în ultimii ani, mai ales cu guvernul Kurti ne confruntăm cu lipsa de comunicare, lipsa cooperării, chiar şi atunci când avem în spatele guvernelor cu mandat deplin. Sosirea lor a reprezentat, de asemenea, o speranţă pentru întreprinderi şi cetăţeni, care vor putea amâna aceste proiecte. Din păcate, majoritatea promisiunilor făcute de guvernul Kurti nu au fost realizate. Vorbim în special despre timpul lui COVID, când Kosovo şi lumea în sine trebuie să facă schimbări în modalităţile politice care se potrivesc afacerii mele pentru a păstra locurile de muncă şi pentru a supravieţui cetăţeniei şi afacerilor din cauza inflaţiei. Dar chiar şi cetăţeanul a suferit foarte mult pentru că a suferit o creştere emoţională a cheltuielilor, lipsa veniturilor. Un salariu de 500 de euro, în timp ce acum cu 800 de euro nu este suficient din cauza inflației, ca urmare a faptului că nu a adus bani pe piață din partea guvernului sau a investițiilor ca alte țări au făcut... În timp ce țara noastră a făcut contrariul, a redus datoria publică. Suntem acum într-o lipsă de guvern, aproape un an gata, nu este cunoscut când va fi, nu va exista o lipsă de mijloace, nici investiţii şi nici cunoştinţe din partea de afaceri atunci când va exista o schimbare, pentru că nu se ştie cât timp va continua acest impas politic”, spune Krasniqi.

Potrivit acestuia, în timp ce Kosovo se confruntă cu o lipsă de stabilitate politică, consecinţele economice se adună şi în ceea ce priveşte agravarea deficitului comercial.

Deoarece noi, din 2020 până la sfârșitul anului 2024, am dublat importurile, care este tragedia țării noastre, înseamnă creșterea prețurilor și creșterea costurilor din partea cetățenilor și a întreprinderilor și reducerea profiturilor, ceea ce amână eșecul investitorilor. Nu avem nici măcar o cerere, există după cereri şi sosiri, în acest timp nici măcar nu avem cererea investitorilor străini de a veni în Kosovo, ca urmare a acestei situaţii. Am depășit 3,2 miliarde de euro la sfârșitul anului cu 6,5 miliarde. Anul acesta avem o creștere și mai mare a deficitului, a importurilor, ceea ce înseamnă sărăcia cetățenilor, în timp ce exportul este foarte mic în comparație cu importurile”, subliniază Krasniqi.

În final, Krasniqi a făcut apel la instituţiile statului să reformeze politicile fiscale pentru a face afaceri.

Solicitarea este ca primul partid să creeze instituţii, să ia în serios starea gravă a cetăţenilor şi lucrătorilor, afacerii, să intensifice cooperarea cu cetăţenii, întreprinderile, cu cei care stabilesc venituri pentru cetăţeni şi stat, care sunt afaceri. Face strategii reale cum să se dezvolte. Să creăm o lege a comerţului intern astfel încât la fiecare 50 de metri să nu se poată crea pompe de benzină sau orice altă cafenea sau piaţă 5m, 10m, dar să se oprească acest lucru, astfel încât aceşti bani să poată merge, să poată fi ghidaţi către politică, oferte, producţie internă crescută, creştere a exporturilor. Deoarece banii vin în, dar în locul nepotrivit și statul pentru lipsa de legi afectează cetățenii care investesc în a permite deschiderea unei piețe sau a unei construcții. Ar trebui să fie urgent să oprim construcţia, deoarece construcţia este disproporţionată de nevoie şi nici un stat nu permite investiţii acolo unde există surplus... oraşul, afacerea, sau cel care este dispus să investească în investiţii undeva, unde oportunitatea profitului va fi mai mare”, spune el.

În caz contrar, Klisman Cadiu, viceprim-ministru însărcinat cu integrarea europeană, Besnik Bislimi, a declarat că UE va începe în curând cu funcţionarea şi desfăşurarea întâlnirilor subcomisiei ASA cu Kosovo şi cu proiectele de asistenţă tehnică cadru de investiţii pentru Balcanii de Vest (WBIF), afectând domenii precum energia, alte infrastructuri.