Din Siria pentru a analiza: Cum afectează extremismul violent Kosovo?

Ameninţarea extremismului violent pentru Kosovo nu mai este legată de fronturile de război din Orientul Mijlociu, ci de lumea online.

Acolo, prin rețele sociale și profiluri anonime, ideologiile radicale găsesc noi modalități de răspândire.

Ultimele cazuri urmate de Procurorul Special arată că propaganda inspirată de grupul militant, Statul Islamic (ISIS), îşi păstrează încă influenţa asupra anumitor niveluri ale societăţii.

Întrebarea care se ridică este: Este Kosovo pregătit pentru această versiune a ameninţării?

Procurorul special al ţării se asigură că cooperează îndeaproape cu poliţia, precum şi cu alte instituţii locale şi internaţionale de securitate, în investigarea acestor cazuri.

Există două cazuri în procesare. În timp ce, de la începutul anului 2025 până în această perioadă, s-au depus două acuzaţii împotriva celor două persoane pentru activitatea penală: incitarea la divizare şi eşec, prin propagandă ideologică şi susţinerea ISIS”, se spune în răspunsul Procurorului Special la Radio Europa Liberă.

Potrivit unui raport al acestei instituţii, în 14 august, cei doi acuzaţi că au folosit reţeaua socială, Facebook, pentru a publica fotografii şi videoclipuri ale persoanelor radicalizate, pentru a distribui materiale cu conţinut stimulant şi pentru a solicita extremismul religios.

Şi luna trecută, S.C. El a fost condamnat la şase luni de închisoare pentru incitarea la divizare şi pentru incapacitatea de a persevera.

Cu Codul Penal Kosovo, acesta este amendat sau condamnat la închisoare pentru până la cinci ani.

De la religie la ultranaţionalism

Adrian Stein, expert în politică externă şi securitate de la Centrul Internaţional împotriva Terorismului, declară că Kosovo se confruntă cu două forme periculoase de extremism, care se hrănesc online: unul bazat pe religie şi celălalt ultranaţionalist, suprem şi separatist.

Pentru prima, se spune că este mai vizibilă și este tratată mai mult în dezbaterea publică, în timp ce ultranaționalistul este adesea reprezentat ca fiind patriotism fierbinte “”.

Kosovo este extrem de vulnerabil, datorită tensiunilor politice şi polarizării sociale sporite, care s-au manifestat şi prin conflicte interetnice”, Steun declară Radio Europa Liberă.

De asemenea, pe această linie este Skender Perteshi de la Institutul pentru Securitate şi Rezistenţă “Prevent”, care spune că radicalismul cu tonuri religioase rămâne printre cele mai tulburătoare forme de extremism din Kosovo, urmat de etno-naţionalist.

El explică Radio Europa Liberă că reţelele sociale au devenit principalul instrument de răspândire a propagandei, unde indivizii şi grupurile extremiste îşi ascund activitatea sub îmbrăcăminte religioasă şi vizează în principal tinerii.

Există mai multe grupuri închise, în care indivizii împărtășesc mesaje cu conținut religios radical, în timp ce unii sunt oameni care se numesc Imma și nu trăiesc în Kosovo, dar prin Internet fac propagandă religioasă cu impact semnificativ”, spune Perteshi.

Scopul lor, potrivit acestuia, este de a submina sistemul democratic şi încrederea cetăţenilor în valorile occidentale şi aliaţii internaţionali.

În Comunitatea Islamică din Kosovo, subliniază că învăţăturile distribuite pe platformele online interpretează adesea doctrine cu abordări rigide şi oferă explicaţii, care nu numai că interpretează greşit credincioşii musulmani, ci încurajează şi radicalismul.

Cei care fac acest lucru îşi dau dreptul de a interpreta totul, indiferent de timp, context cultural, tradiţional şi doctorial al ţării în care trăiesc”, declară Free Europe Radio Ahmet Sadriou, secretar general al conducerii Comunităţii Islamice din Kosovo.

Posibilitatea de a face acest lucru este reală și, ca atare, prezintă îngrijorare pentru noi toți”, el subliniază.

Cine este în spatele acestor propagandişti?

Stein spune că identificarea autorilor propagandei online extremiste nu este simplă.

Potrivit lui, acestea operează la diferite niveluri: unele sunt recunoscute la nivel internațional, unele în regiune și unii localnici.

Mulți dintre ei spun că exploatează anonimatul pe care internetul îl oferă, făcând dificilă distincția între diferențele corecte dintre grupuri sau persoane care își finanțează activitățile.

El explică faptul că, deşi unele grupuri împărtăşesc în mod deschis propaganda statului islamic în albaneză pentru a-şi radicaliza publicul, altele sunt implicate în promovarea diviziunilor şi conflictelor interetnice.

De exemplu, ţări precum Rusia (dar alte ţări non-micolice) au platforme propagandistice sofisticate, destinate polarizării interetnice în Kosovo şi Balcani, care au intensificat activitatea de la începutul războiului în Ucraina în 2022”, declară Steun.

Luke Baumgartner, cercetător la Programul de Extremism al Universităţii George Washington, spune că s-au făcut multe studii pe fundalul demografic al extremiştilor şi teroriştilor de la dreapta extremă la stânga extremă.

Cu toate acestea, nu există un singur cont: “care este cel mai adesea văzut este că ei sunt tineri”.

< x)

El adaugă că ameninţarea lor este întotdeauna prezentă, dar există o singură diferenţă între un eveniment global precum războiul din Gaza pentru a creşte impactul.

Cine este vizat și prin ce platformă?

Dintre studiile pe care Institutul le-a efectuat “Prevent”, Perteshi declară că cele mai vizate grupe de vârstă din Kosovo sunt adolescenţii şi tinerii până la 26.

Situaţia este similară la nivel global, declară Baumgartner.

Ea evidenţiază chiar şi cele mai vulnerabile categorii, cum ar fi tinerii cu probleme mentale sau comunităţile LGBTQ, despre care se spune că sunt mai uşor de manipulat şi de devenit potenţiali agresori.

În esență, orice persoană care se simte exclusă sau izolată de societatea din jurul lui este mai înclinată să devină victimă, spune Baumgartner.

Platformele cele mai utilizate pentru răspândirea propagandei extremiste sunt rețelele sociale, precum Facebook, TikTok, telegramele și altele.

Aceste platforme, în special cele care furnizează comunicare prin mesaje criptate, sunt utilizate și pentru planificarea și coordonarea acțiunilor ilegale și a activităților de finanțare diferite de grupurile extremiste violente”, explică Steun.

Este Kosovo pregătit să înfrunte această ameninţare?

Experţii avertizează că provocarea nu este doar securitate, ci şi socială.

Pentru a combate radicalismul online, Kosovo, potrivit acestora, trebuie să consolideze protecţia tinerilor împotriva propagandei, să sporească capacităţile instituţiilor juridice şi să investească mai mult în educaţia civică şi digitală.

Instituţiile de securitate din Kosovo au informaţii şi sunt în mare măsură active. În fiecare zi, arestarea persoanelor, închiderea diferitelor site-uri de pe rețelele sociale, efectuarea de evaluări analitice și investigarea”, spune Perteshi.

În 2023, Kosovo a adoptat noua strategie de prevenire și combatere a terorismului, care va fi valabilă până în 2028.

Documentul se bazează pe patru obiective strategice: prevenirea, apărarea, urmărirea penală și răspunsul.

Însă, potrivit lui Mentor Vrajolli, de la Centrul Kosovar pentru Studii de Securitate, atenţia autorităţilor se concentrează aproape în întregime pe dizolvarea structurilor paralele sârbe din Kosovo.

În consecinţă, problema extremismului violent bazat pe religie pare să fi pierdut atenţia instituţională”, afirmă el despre Radio Europa Liberă şi avertizează că un astfel de concediu pe termen lung de atenţie ar putea reprezenta un risc major”.

“

Ce strategii sunt cele mai eficiente?

Baumgartner spune că guvernele sunt adesea lipsite de putere pentru a preveni radicalizarea online.

Potrivit acestuia, platformele reţelelor sociale, care nu reglementează suficient conţinutul extremist, poartă principala povară.

Platformele ca X au devenit un loc pentru neonotişti şi extremiştii potriviţi fără intenţia de a fi mai stricte. În mod similar, Meta a eliminat mulți dintre personalul de securitate și control al faptelor pentru platformele sale, cum ar fi Instagram sau Whatsap”, spune Baumgartner.

Potrivit lui, numai telegrama a luat măsuri clare, închiderea canalelor şi grupurilor care promovează terorismul sau adăpostirea organizaţiilor teroriste.

Pentru stat, una dintre cele mai eficiente strategii în faţa ideologiilor extremiste este reducerea tensiunilor politice şi polarizarea socială.

Cea mai bună protecție împotriva extremismului violent este abordarea corectă a provocărilor politice, sociale și economice cu un spirit de toleranță și de constructivitate”, se concluzionează. / REL/Periscopi/