Securitatea Kosovo a fost violată de cuplul suspectat de spionaj?

Cazul celor două persoane din arestarea Croaţiei privind spionarea acuzaţiilor pentru Serbia, făcute cunoscute la sfârşitul lunii august, continuă să fie plin de necunoscuţi, aşa cum sunt acuzaţi de activităţi desfăşurate în Kosovo.

Un pilot croat, identificat ca J.I., căruia i s-a spus că a servit în misiunea de menţinere a păcii a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) din Kosovo KFOR, presupus descoperită prietenei sale, A.M., sârbă din Mitrovica de Nord, informaţii sensibile pe care, mai târziu, ea le-a transmis partidului principal al sârbilor din Kosovo. (Lista sârbească, care se bucură de sprijinul oficial al Belgradului, a negat cunoaşterea suspectului de spionaj.)

Presa croată, Slobodna Dalmacija, a raportat că anchetatorii, pe baza unui ordin judiciar, şi-au verificat echipamentele şi comunicaţiile mobile, unde au găsit mesaje compromiţătoare care i-au determinat să suspecteze spionajul internaţional.

Ambele au primit măsuri de detenţie, dar întreaga anchetă rămâne secretă, pentru ca, aşa cum au afirmat autorităţile croate, procesul să nu fie deteriorat.

În Kosovo, cazul a ridicat o întrebare importantă: securitatea naţională a ţării era în pericol?

Ministerul Afacerilor Interne din Kosovo nu a răspuns la întrebările gratuite ale Radio Europe cu privire la posibilul impact al acestui caz asupra securităţii interne.

Pentru Life Loshan, cercetător la Centrul Kosovar pentru Studii de Securitate (QKSS), acest caz suspectat, pe care îl consideră serios, nu a prezentat niciun risc direct de securitate, deoarece susţine că nu există informaţii că “a compromis informaţii critice privind Kosovo sau Forţa de Securitate a Kosovo”.

Cu toate acestea, într-un mod mai larg, securitatea naţională a Kosovo a fost încălcată de faptul că serviciile sârbe, în cooperare cu Rusia, continuă să încerce să se infiltreze în structuri durabile şi să testeze rezistenţa sistemelor de securitate”, declară ea Radio Europa Liberă.

Între timp, expertul în securitate Burim Ramadani estimează că cazurile de spionaj din statele ostile sunt complicate, iar securitatea naţională poate pune în pericol.

Ultimul caz “este o dovadă că Kosovo se confruntă în mod constant cu un război acerb şi agresiv prin intermediul informaţiilor sârbe, ruseşti şi altele”, el spune Radio Europa Liberă, subliniind că cazurile de spionaj ar putea dura câţiva ani pentru a rezolva problema.

Traducerea şi adaptarea:
Ramadani şi Loshaj consideră acest presupus caz ca fiind o încercare mai amplă a Serbiei de a se infiltra în sistemele de securitate ale Kosovo, care arată, de asemenea, accesul la ostilitatea Belgradului faţă de NATO, unde Serbia nu este membră, ci face parte din programul său de parteneriat pentru pace.

“în ceea ce priveşte securitatea regională şi internaţională, acesta este unul dintre cazurile care dovedesc că statul ostil, Serbia, nu numai că nu este cooperant şi are ambiţii ostile împotriva altor state, dar tinde să fie ostil pentru utilizarea activelor sau instrumentelor statelor NATO, iar acesta este un război deschis de spionaj, pe care Serbia îl face cu NATO, nu numai cu Kosovo”, declară Ramadan.

Un motiv de îngrijorare pe care Joshaj îl ridică este acela că informaţiile care ar fi putut fi colectate, atât pentru cooperarea Kosovo cu NATO, cât şi pentru trupele alianţei, ar fi putut fi transferate în Rusia “care ar fi putut fi legate de rivalitatea geopolitică pe care o vedem acum la”, afirmă ea.

Potrivit ei, acest lucru ar trebui să fie alarmant faptul că sistemele de securitate nu sunt limitate la nivelul biliar, ci au dimensiuni mai largi.

The “face parte dintr-un efort mai amplu al Serbiei de a testa rezistenţa NATO şi de a identifica slăbiciunile arhitecturii de securitate euro-atlantică”, afirmă acesta.

Doi cunoscători de securitate consideră suspecţii ca fiind de succes, în timp ce Ramadani declară, dincolo de indivizi, că valoarea operaţiunii croate rămâne la “distrugerea operaţiunilor ostile”.

Cu toate acestea, Loshaj declară că acest presupus caz de spionaj a arătat că există lacune în materie de securitate -- “precum slăbiciunea coordonării mai profunde dintre NATO, Croaţia şi Kosovo -- pentru a aborda operaţiunile Serbiei”.

Ce au spus autorităţile?
Autorităţile croate, care au descoperit cazul, au furnizat puţine detalii despre acesta. Ministrul apărării Ivan Anuspi a declarat în 2 septembrie că reputaţia armatei croate a fost afectată, dar nu şi securitatea naţională.

El [pilotul arestat] nu avea acest nivel de securitate care să-i permită să aibă toate informaţiile de care avea nevoie, ceea ce ar putea pune în pericol securitatea şi capacitatea Forţelor Armate Croate”, a afirmat el.

Kosovo şi-a exprimat disponibilitatea de a coopera cu Croaţia, deoarece procurorul special a fost trimis autorităţilor de la Zagreb să furnizeze dovezi pentru cetăţenii kosovari A.M. PCM nu a răspuns la întrebarea REL dacă Croaţia a solicitat cooperarea.

Ramadani declară că Kosovo ar trebui să caute extrădarea A.M. în Kosovo, pentru ca aceasta să se confrunte cu justiţia, în locul unde se presupune că a desfăşurat activitatea de spionaj.

Între timp, ca urmare a descoperirii cazului de către presa croată, poliţia kosovară şi-a percheziţionat locuinţa în Mitrovica de Nord, iar acolo au găsit “out, câteva bombardamente şi gloanţe”.

A.M. S-a raportat că în trecut a lucrat la misiunea Uniunii Europene de a pune capăt legii în Kosovo (EULEX).

Presa croată a raportat, apelând la surse, că a colectat şi transferat, prin intermediul platformelor criptate, date de pe lista sârbă privind circulaţia membrilor KFOR şi sârbi în nord.

NATO a declarat Radio Europe Free că “ia în serios aceste acuzaţii, adăugând că are prioritate în siguranţa personalului şi misiunii sale în Kosovo şi “integritatea informaţiilor clasificate”.

În KFOR, aproape 4 800 de membri, 152 dintre aceştia provin din Croaţia. /Periscopi/