Scopul mandatului de preşedinte sau... Ce se află în spatele acuzaţiilor lui Osman împotriva listei sârbe?

Scopul său, potrivit acestora, este de a demonstra conformitatea cu Mişcarea Vetevendosje a actualului prim-ministru Albin Kurti, pentru a oferi sprijin pentru un alt mandat prezidenţial, după aprilie 2026, când se va termina curentul.

Sociologul de la Pristina Artan Muhaxhiri spune Radio Europa Liberă că fără sprijinul lui Kurti, Osmani “nu are nicio şansă de” pentru mandatul viitor şi că declaraţiile sale recente ar trebui să fie înţelese în acest context politic.

Poziţiile sale recente coincide în primul rând cu cele ale lui Kurtiʹ despre problema cu vicepreşedintele parlamentului din lista sârbă şi decizia aşteptată a Curţii Constituţionale”, declară Mujariri.

Pe de altă parte, politologul din Belgradul Ognjen Gogic, care urmăreşte îndeaproape evoluţiile din Kosovo, crede că Osmani poartă o mare responsabilitate pentru criza instituţională de luni de zile după alegerile din februarie, deoarece, spune el, nu a reacţionat la momentul potrivit.

Partidele albaneze au avut un rol mult mai important [în constituţie]. Osman a contribuit la această situaţie cu lipsa sa de acţiune. Vetevendosje este cel care blochează acum formarea instituţiilor deoarece a condus votul [pentru alegerea vicepreşedintelui Parlamentului]”, spune Gogic despre Radio Europa Liberă.

Preşedintele provinciei Kosovo din Mişcarea Vetevendosje, Dimal Basha, a fost ales la sfârşitul lunii august, în urma unei crize politice de câteva luni după alegerile parlamentare din februarie.

În aceste alegeri, niciun partid nu a primit suficiente voturi pentru a forma propriile instituţii.

Acum, o nouă criză apare din nou la orizont, aşa cum Basha a anunţat unilateral încheierea constituţionalizării Parlamentului, chiar dacă al cincilea vicepreşedinte al comunităţii sârbe nu a fost ales.

Din acest motiv, lista sârbă s-a adresat Curţii Constituţionale săptămâna trecută.

Acest partid -- cel mai mare sârb din Kosovo -- care a câştigat 9 din cele 10 locuri rezervate comunităţii sârbe din Parlament -- consideră că Basha a încălcat Constituţia, separând votul pentru vicepreşedinţi de comunităţile non-sârbe şi sârbe.

Mişcarea Vetevendosje a cerut Constituţiei să declare cererea listei sârbe inacceptabilă.

Preşedintele Osmani a estimat de asemenea că Adunarea nu trebuie blocată în această privinţă şi se aşteaptă ca Curtea Constituţională să nu decidă în favoarea listei sârbe, ci să confirme că Adunarea a fost constituţionalizată chiar şi fără alegerea celui de-al cincilea vicepreşedinte sârb.

Responsabilitatea blocării formării noilor instituţii, Osmani a trecut-o pe lista sârbă, în timp ce analistul politic Muhaxhiri crede că a fost “să-şi consolideze strategic alianţa cu Kurti şi Vetevendosje”.

Lista sârbă are capacitatea de a bloca formarea instituţiilor?

Muhariri consideră că Lista sârbă este “un subiect politic specific în Kosovo, care are o mare putere politică în raport cu cele mai importante procese de stat”.

Cu toate acestea, puterea sa autonomă de a lua decizii nu există, deoarece este dependentă de o serie de factori locali, regionali și internaționali -- ”, adaugă Muhramir.

Analiştii declară că viitorul celui mai mare partid sârb din Kosovo, care are sprijinul Belgradului, este neclar.

El subliniază că Constituţia Kosovo este clară pentru rolul deputaţilor sârbi în procesul formării instituţiilor.

Aceasta este o oglindă directă a principiilor fundamentale ale Planului Ahtisaari [pe baza căruia este declarată independenţa Kosovo]. Prin urmare, este nerealist să spunem că lista sârbă ar putea bloca formarea instituţiilor cu auto-intensiuni. Orice astfel de efort paradoxal l-ar consolida doar subx0>, spune Muhramir.

Potrivit acestuia, numai Curtea Constituţională din Kosovo “poate distribui toată ceaţa populistă care a confiscat spaţiul public de la alegerile din 9 februarie,”.

Reacţii ale societăţii civile

Mai mulţi membri ai societăţii civile au reacţionat după declaraţia preşedintelui kosovar Vjosa Osmani conform căreia Adunarea Kosovo nu poate fi blocată pentru faptul că un vicepreşedinte nu a fost ales din rândurile comunităţii sârbe şi că lista sârbă încearcă să blocheze formarea unor noi instituţii.

Agon Maliqi, şeful organizaţiei neguvernamentale Sbonker, a declarat că preşedintele Osmani este “absolut sub nivelul datoriei” în timpul crizei politice şi instituţionale, convertind biroul de unificare al poporului într-un instrument politic personal”.

Dacă, cu aceste manevre partizane, el crede că poate oferi sprijin pentru al doilea mandat, el s-a făcut cel mai mare posibil antireflectal”, Agon Maliqi a scris pe Facebook.

Publicistul Veton Surroi a declarat că comunitatea sârbă nu a blocat-o, a respins-o şi nu a împiedicat constituţionalizarea Adunării Kosovo, ci, prin propunerile sale de vicepreşedinte, a oferit majorităţii posibilitatea de a alege componenţa completă a preşedinţiei Parlamentului.

“Majoritatea nu au ales niciun candidat propus de cele două subiecte politice, reprezentând comunitatea sârbă. Astfel a împiedicat finalizarea conducerii Parlamentului şi, în acelaşi timp, întâlnirea unui drept constituţional al comunităţii sârbe”, a scris Surroi pe Facebook.

Ehat Miftaraj de la Institutul pentru Justiţie din Kosovo a reacţionat de asemenea.

Preşedintele Osmani este o puternică declaraţie politică. Din păcate, Miftaraj a scris pe Facebook, cu argumente constituţionale şi judiciare slabe, adăugând că Curtea Constituţională “nu poate baza actul pe declaraţii şi orientări politice, fără nici o valoare sau argument constituţional şi juridic”.

Gogic subliniază de asemenea că Lista sârbă în această situaţie nu ia nicio decizie şi, în conformitate cu circumstanţele, nu poate bloca formarea de noi instituţii.

Osman nu vrea să-şi asume responsabilitatea, nu va critica Vetevendosje, aşa că este mai uşor pentru el să dea vina pe Lista Sârbă. Nu numai lista sârbă a fost indignată care nu a fost ales al cincilea vicepreşedinte, ci şi opoziţia albaneză. Ei au spus că se vor adresa Curţii Constituţionale dacă Osman dă mandatul [pentru formarea noului guvern] Kurti”, declară Gogic.

Al doilea partid ca mărime din Adunarea Kosovo după Mişcarea Vetevendosje, Partidul Democrat din Kosovo, crede că Basha nu ar fi trebuit să încheie sesiunea constituţională deoarece şeful Adunării nu a fost ales în deplină componenţă constituţională.

Liga Democrată din Kosovo -- al treilea cel mai mare partid din Adunare -- a declarat de asemenea că Adunarea nu a fost constituţionalizată încă şi că nu poate nici să funcţioneze, nici să ia decizii, fără ca procesul de constituţionalizare să fie finalizat în conformitate cu legile şi reglementările.

Care este soluţia?

Muhariri spune că pentru a ieşi din criza actuală, este necesar ca liderii kosovari să găsească viziune, curaj şi putere pentru a reveni la politica normală şi raţională.

“Politica se poate baza pe patriotismul constituţional şi poate fi legată de valorile constituţionale şi principiile democratice. Poate suna ca un clişeu, dar, de fapt, este singura cale de a debloca imediat şi de a progresa social şi instituţional pe termen lung în Kosovo”, declară Muhramir.

Gânduri similare împart Gogic.

“Soluţia este de a arăta maturitate şi o responsabilitate mai mare. E inexplicabil ceea ce fac luni de zile. Nu există soluţii de proces constituţional dacă aveţi o situaţie în care parlamentarii nu doresc să formeze instituţii. Când legile sunt scrise, se estimează că parlamentarii vor dori să preia controlul instituţiilor, iar aici avem o scăpare de responsabilitate”, spune Gogic.

În 7 septembrie, Mişcarea Vetevendosje şi-a numit liderul, Albin Kurti, ca mandat pentru formarea noului guvern kosovar.

Cu această ocazie, Kurti a criticat Curtea Constituţională, declarând că acţionează unilateral, în favoarea partidelor albaneze, care, în compoziţia parlamentară anterioară, erau în opoziţie.

Curtea Constituţională a reacţionat printr-o declaraţie conform căreia independenţa şi imparţialitatea acesteia sunt protejate de Constituţie şi că nici o instituţie, partide politice sau individuale nu pot interfera cu activitatea sa.

Şeful Misiunii Uniunii Europene pentru Statul de Drept din Kosovo a solicitat respectarea independenţei judecătorilor, în timp ce Ambasada Germaniei din Kosovo a cerut actorilor şi instituţiilor politice să respecte Curtea Constituţională şi deciziile acesteia, declarând că independenţa judiciară este piatra de temelie a statului de drept. / REL/