Republica Srpska alege un guvern neconstituţional

Entitatea Republicii Srpska a ales un guvern neconstituţional. În Adunarea Populară a Republicii Srpska, care a avut loc la Baniuka, noul director împreună cu prim-ministrul, Savon Minicin a fost ales. Minic, până în prezent ministrul Agriculturii, Silviculturii şi Apelor, provine din Alianţa Social Democraţilor Independenţi din Dodik. Noul guvern nu are o bază constituțională, [...]
Minic, până în prezent ministrul Agriculturii, Silviculturii şi Apelor, provine din Alianţa Social Democraţilor Independenţi din Dodik.
Noul guvern nu are o bază constituţională, întrucât mandatul pentru Minicinna a fost acordat în 23 august lui Milorad Dodik, care acum cinci zile, cu o decizie privind forma clară a Curţii Bosniei şi Herţegovinei şi a preluat ulterior mandatul preşedintelui Republicii Srpska.
Potrivit constituţiei entităţii sârbe bosniace, preşedintele acestei entităţi propune Adunării Populare candidatul la funcţia de prim-ministru.
După hotărârea Curţii Bosniace, RS rămâne fără preşedinte, deoarece nici legile, nici Constituţia statului şi entităţii nu prevăd cine preia acest post în cazul vidului.
RS are doi vicepreşedinţi, dar pot obţine temporar competenţe numai dacă acest lucru este ordonat de preşedinte. Un astfel de caz a avut loc la sfârşitul anului trecut, când, din cauza unei operaţii pe care Dodik a suferit-o, îndatoririle preşedintelui au fost preluate de Davor Projq.
Noul preşedinte urmează să fie ales în alegerile anticipate, anunţat pentru 23 noiembrie.
Dodik în prezentări publice respinge deciziile instituţiilor competente din Bosnia şi pretinde că este încă preşedinte.
El a avertizat de asemenea că partidul său va boicota şi obstrucţiona alegerile.
CEC a ridicat mandatul lui Dodik după ce Curtea din Bosnia şi Herţegovina, la începutul lunii august, l-a condamnat la un an de închisoare, pe care l-a înlocuit cu plata monetară şi la şase ani de interdicţie privind exercitarea funcţiei publice.
După aceea, CEC a declarat alegeri extraordinare pentru preşedintele RS.
Ce acte criminale sunt astea?
În ceea ce priveşte evoluţiile din Adunarea RS, Nedim Ademiovic, expert în drept constituţional, a declarat Radio Europa Liberă că Dodik “este încă preşedinte”.
“Cred că experţii din domeniul juridic public au explicat deja că ar putea exista motive de suspiciune de anumite acte criminale, începând cu prevenirea punerii în aplicare a deciziei Curţii din Bosnia şi a deciziei cu privire la caracterul formal al acesteia, precum şi la alte acte penale”, a declarat Ademiovic.
El a subliniat că obstacolele pe care Dodik le prezintă sunt de la “incapacitatea de a pune în aplicare toate deciziile judiciare luate, la obstacolele care duc la crearea unor noi crize”.
Potrivit Codului penal bosniac, nepunerea în aplicare a unei hotărâri a Curţii de Stat ar putea aduce o pedeapsă cu închisoarea între şase luni şi cinci ani.
Bosnja, în special cetăţenii RS, pierde timp preţios, este atras constant de politica comună, speculaţii, manipulare şi victime sunt dintr-o astfel de situaţie”, a declarat Adovovic.
Anterior, avocatul Vlado Adamovic a declarat Radio Europa Liberă că <x0-semnele lui Dodik în documente, legi și decizii nu mai sunt valabile, iar orice încercare de a le emite constituie o posibilă infracțiune”.
Deputatul de opoziţie din Adunarea RS, Nebojsa Vukanovic, la scurt timp după ce i-a acordat mandatul lui Miniqi, i-a transmis un strigăt criminal lui Dodik pentru supunere falsă, susţinând că nu mai este preşedintele RS.
Pentru această infracțiune, conform legilor, amenzile sau încarcerările sunt prevăzute pentru o perioadă de până la un an.
În 22 august, Adunarea RS a acceptat demisia Primului Ministru al entităţii Radovan Viskoviq, iar de atunci executivul are mandate tehnice “”.
Nu s-a dat nicio explicaţie pentru demisia surpriză a lui Viskovic.
În concluziile unei sesiuni, când a fost acceptată demisia lui Viskoviki, Adunarea RS l-a invitat pe Dodik să continue exercitarea funcţiei de preşedinte, a respins alegerile extraordinare şi a cerut instituţiilor entităţilor să nu coopereze cu CEC.
Opoziţia a avertizat că acţiunea se face în domeniul actelor criminale şi al încălcării ordinii constituţionale a Bosniei şi Herţegovinei.
Adunarea anunţă, de asemenea, referendumul din 25 octombrie, în care cetăţenii se aşteaptă să decidă dacă să accepte deciziile Înaltului Reprezentant al comunităţii internaţionale, Christian Schmidt, Curtea şi CEC, cu care Dodik a fost penalizat.
Milorad Dodik a fost condamnat și concediat din funcție la începutul lunii august, după ce a fost condamnat pentru lipsă de respect pentru deciziile Înaltului Reprezentant, Christian Schmidt.
Prin competenţele sale, Schmidt a abolit legile neconstituţionale adoptate de Republica Srpska, cu care intenţiona să conteste hotărârile Curţii Constituţionale a Bosniei şi Herţegovinei, a cărei hotărâre Dodik a formulat un apel.
În cadrul prezentării programului în Adunarea din 2 septembrie, Minic a numit deciziile Curţii Bosnia şi Herţegovina, Curţii Constituţionale din Bosnia, dar şi Comisiei Electorale Centrale şi Înaltului Reprezentant din Bosnia şi Herţegovina ilegale.
El a confirmat intenţia Republicii Srpska, conform căreia, în timpul mandatului său, cetăţenii acestei entităţi, printr-un referendum, exprimă dacă acestea sunt “pentru impunerea sau pentru protejarea instituţiilor RS”.
Programul său, aşa cum s-a anunţat, va sprijini Miniq în consolidarea economiei Republicii Srpska prin remanierea instituţiilor, a întreprinderilor publice şi a administraţiei statului.
El a avertizat de asemenea cu privire la adoptarea măsurilor de punere în aplicare a legilor privind competenţele prevăzute în Acordul de la Dayton, precum şi cooperarea cu Guvernul Serbiei în conformitate cu rezultatul Adunării Grover.
Minic a avertizat de asemenea, restabilirea relaţiilor cu Statele Unite, precum şi menţinerea celor cu Rusia, Ungaria, China şi Belarus ca unul dintre obiectivele politicii externe care vor fi realizate cu sprijinul membrilor preşedinţiei bosniace din comunitatea sârbă.
La sfârşitul discursului său, el a propus de asemenea membri ai guvernului. Printre acestea se numără în principal cei care făceau parte din cabinet şi din trecut, cu mai multe rotaţii. / REL












