REL: Transformarea Albaniei şi lecţiile pe care Kosovo le poate învăţa

Când se vorbeşte despre succesul Albaniei pe drumul către Uniunea Europeană, sunt menţionaţi doi piloni principali: reformele interne care au transformat sistemul judiciar şi diplomaţia externă care au atras ţara către centrele europene de luare a deciziilor.

La cinci ani de la decizia Comisiei Europene de a începe discuţiile de aderare cu Albania şi la numai un an de la începerea lor în practică, ţara a deschis 28 de capitole patru doar luna aceasta, în total 35.

Acest progres a stârnit optimism la Bruxelles, unde oficialii cred că Albania ar putea deschide capitolele rămase până la sfârşitul anului.

Albania a arătat că este posibilă o schimbare pozitivă, iar UE recompensează această schimbare pozitivă. Păstrează ritmul.

Acest progres a stârnit optimism la Bruxelles, unde oficialii cred că Albania ar putea deschide capitolele rămase până la sfârşitul anului.

Albania a arătat că este posibilă o schimbare pozitivă, iar UE recompensează această schimbare pozitivă. Păstrează ritmul.

Acest impuls, comisarul UE pentru extindere Marta Kos, l-a dat Primului Ministru albanez Edi Rama la 16 septembrie la Bruxelles.

Albania, într-un ritm din ce în ce mai stabil, a început să se mişte de la începutul anilor 1990, când dictatura comunistă care a ţinut ţara izolată ermetic timp de 45 de ani s-a prăbuşit pe fondul presiunii populare pentru schimbare.

Democraţia a fost marele vis al albanezilor de atunci, dar realitatea a adus, de asemenea, confruntări cu o incertitudine economică şi socială profundă.

La mijlocul anilor ' 90, ţara s - a confruntat cu una dintre cele mai grave crize din istoria modernă - prăbuşirea sistemelor piramidale care au dus la revoltă şi haos în 1997.

Următoarea anarhie cu depozite de armată deschise și arme în mâinile civililor a pus la îndoială însăși supraviețuirea statului. Peste 2.000 de oameni şi-au pierdut viaţa, alte mii au emigrat.

Dar chiar şi în aceste circumstanţe, Albania a rămas orientată spre vest. Iniţial, misiunile de ajutor internaţional şi de menţinere a păcii au contribuit la stabilizarea acestora.

Ulterior, ţara a început să construiască noi instituţii şi să se apropie de NATO şi Uniunea Europeană. În 2009, Albania a devenit membră a celei mai mari alianţe militare occidentale, în timp ce cinci ani mai târziu, UE i-a acordat statutul de candidat.

Klodiana Beskun, jurist la Universitatea din Tirana's Department of Political Sciences, declară că sloganul protestelor anilor -- “ -- ne dorim ca Albania să fie toată Europa” -- nu a fost, pur şi simplu, chemarea vremii, ci a devenit un ghid pentru societatea albaneză pe tot parcursul cursului către integrarea europeană, reflectând atât în cultură, cât şi în artă, şi apoi în politica externă a ţării.

Integrarea europeană “a fost începutul şi scopul fiecărui guvern albanez şi, mai presus de toate, actualul guvern al Primului Ministru Rama. De dragul adevărului, Rama este extrem de dedicată acestei probleme”, spune Besk despre Programul Expose al Europei Libere.

Albania 2030 în UE” a fost sloganul partidului Rama în alegerile parlamentare din 11 mai, pe care l-a câștigat cu fermitate. După confirmarea noului guvern la 18 septembrie în Adunare, Rama a declarat că acest slogan va rămâne şeful noului său mandat -- al patrulea în linie.

Albania Europeană este busola de orientare a fiecărei pagini a programului nostru și ritmul oricărei reforme pe care o vom întreprinde”, a declarat Rama.

Besk declară că reformele întreprinse de-a lungul anilor, în special în justiţie, care au condus la proprietatea judecătorilor şi procurorilor, precum şi la arestarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, au redefinit poziţia internaţională a Albaniei.

Aceasta a adus ca inovație declinul culturii impunității la niveluri ridicate. Acest lucru a schimbat radical percepția indivizilor asupra statului, dar și percepția asupra Albaniei Străine.

Richard Jozwiak, redactor pentru Europa Radio Europa Liberă, respectă de ani de zile politicile UE. El declară că liderii europeni sunt impresionaţi nu numai de reforme profunde din Albania şi care îndeplinesc cerinţele UE, ci şi de imaginea construită de Rama la Bruxelles.

Potrivit lui Jozwiak, Rama prezintă întotdeauna mentalitatea “pe care o putem face”, ceea ce o distinge clar de ceilalţi.

Edi Rama este foarte popular la Bruxelles. Aş spune că majoritatea oamenilor îl iubesc fie din cauza carismei, fie din cauza pozitivului. Întreaga sa prezenţă publică este în contrast puternic cu mulţi alţi lideri, în special din Balcanii de Vest, care vin la Bruxelles şi se plâng de aceasta, iar pentru alţii”, spune Jozwiak.

Când se vorbeşte despre succesul Albaniei pe drumul către Uniunea Europeană, sunt menţionaţi doi piloni principali: reformele interne care au transformat sistemul judiciar şi diplomaţia externă care au atras ţara către centrele europene de luare a deciziilor.

La cinci ani de la decizia Comisiei Europene de a începe discuţiile de aderare cu Albania şi la numai un an de la începerea lor în practică, ţara a deschis 28 de capitole patru doar luna aceasta, în total 35.

Acest progres a stârnit optimism la Bruxelles, unde oficialii cred că Albania ar putea deschide capitolele rămase până la sfârşitul anului.

Albania a arătat că este posibilă o schimbare pozitivă, iar UE recompensează această schimbare pozitivă. Păstrează ritmul.

Acest impuls, comisarul UE pentru extindere Marta Kos, l-a dat Primului Ministru albanez Edi Rama la 16 septembrie la Bruxelles.

Albania, într-un ritm din ce în ce mai stabil, a început să se mişte de la începutul anilor 1990, când dictatura comunistă care a ţinut ţara izolată ermetic timp de 45 de ani s-a prăbuşit pe fondul presiunii populare pentru schimbare.

Democraţia a fost marele vis al albanezilor de atunci, dar realitatea a adus, de asemenea, confruntări cu o incertitudine economică şi socială profundă.

La mijlocul anilor ' 90, ţara s - a confruntat cu una dintre cele mai grave crize din istoria modernă - prăbuşirea sistemelor piramidale care au dus la revoltă şi haos în 1997.

Următoarea anarhie cu depozite de armată deschise și arme în mâinile civililor a pus la îndoială însăși supraviețuirea statului. Peste 2.000 de oameni şi-au pierdut viaţa, alte mii au emigrat.

Dar chiar şi în aceste circumstanţe, Albania a rămas orientată spre vest. Iniţial, misiunile de ajutor internaţional şi de menţinere a păcii au contribuit la stabilizarea acestora.

Ulterior, ţara a început să construiască noi instituţii şi să se apropie de NATO şi Uniunea Europeană. În 2009, Albania a devenit membră a celei mai mari alianţe militare occidentale, în timp ce cinci ani mai târziu, UE i-a acordat statutul de candidat.

Klodiana Beskun, jurist la Universitatea din Tirana's Department of Political Sciences, declară că sloganul protestelor anilor -- “ -- ne dorim ca Albania să fie toată Europa” -- nu a fost, pur şi simplu, chemarea vremii, ci a devenit un ghid pentru societatea albaneză pe tot parcursul cursului către integrarea europeană, reflectând atât în cultură, cât şi în artă, şi apoi în politica externă a ţării.

Integrarea europeană “a fost începutul şi scopul fiecărui guvern albanez şi, mai presus de toate, actualul guvern al Primului Ministru Rama. De dragul adevărului, Rama este extrem de dedicată acestei probleme”, spune Besk despre Programul Expose al Europei Libere.

Albania 2030 în UE” a fost sloganul partidului Rama în alegerile parlamentare din 11 mai, pe care l-a câștigat cu fermitate. După confirmarea noului guvern la 18 septembrie în Adunare, Rama a declarat că acest slogan va rămâne şeful noului său mandat -- al patrulea în linie.

Albania Europeană este busola de orientare a fiecărei pagini a programului nostru și ritmul oricărei reforme pe care o vom întreprinde”, a declarat Rama.

Besk declară că reformele întreprinse de-a lungul anilor, în special în justiţie, care au condus la proprietatea judecătorilor şi procurorilor, precum şi la arestarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, au redefinit poziţia internaţională a Albaniei.

Aceasta a adus ca inovație declinul culturii impunității la niveluri ridicate. Acest lucru a schimbat radical percepția indivizilor asupra statului, dar și percepția asupra Albaniei Străine.

Richard Jozwiak, redactor pentru Europa Radio Europa Liberă, respectă de ani de zile politicile UE. El declară că liderii europeni sunt impresionaţi nu numai de reforme profunde din Albania şi care îndeplinesc cerinţele UE, ci şi de imaginea construită de Rama la Bruxelles.

Potrivit lui Jozwiak, Rama prezintă întotdeauna mentalitatea “pe care o putem face”, ceea ce o distinge clar de ceilalţi.

Edi Rama este foarte popular la Bruxelles. Aş spune că majoritatea oamenilor îl iubesc fie din cauza carismei, fie din cauza pozitivului. Întreaga sa prezenţă publică este în contrast puternic cu mulţi alţi lideri, în special din Balcanii de Vest, care vin la Bruxelles şi se plâng de aceasta, iar pentru alţii”, spune Jozwiak.

Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, şi comisarul UE pentru politică externă Kaya Kallas.

Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, şi comisarul UE pentru politică externă Kaya Kallas.

Albania se remarcă în ritm printre cele nouă ţări candidate la UE. Potrivit lui Jozwiak, este singurul student <x0-secund cu nota A+” urmată de Muntenegru; alţii se mişcă mai încet sau au rămas în impas.

Jozwiak declară că chiar şi transformarea la destinaţia turistică a îmbunătăţit percepţia publică, lăsând în urmă imaginea anterioară a unei Albanii fără lege sau asociată cu mafia.

Mai mult decât atât, aceasta a primit şi reputaţia de gazdă a evenimentelor internaţionale majore: în luna mai a găzduit Summit-ul Comunităţii Politice Europene cu peste 50 de lideri europeni, găzduind în februarie 2024 un summit pentru Ucraina cu participarea preşedintelui Voldymyr Zelensky, în timp ce în 2027 Rama a declarat că va găzdui summitul liderilor NATO de la Tirana.

Nu e de mirare, spune Jozwiak, la Bruxelles i se spune Lurtim “jadge Ed din Tirana”.

Aceasta aduce mai puţine probleme la masă şi acest lucru atrage simpatia tuturor, chiar şi a olandezilor, care sunt de obicei critici, dar care spun acum că Albania o merită, trebuie să meargă înainte de”, declară Jozwiak.

Chiar și fostul secretar de stat american Antony Blinken s-a adresat lui Rama cu “Eddie” în timpul vizitei sale de anul trecut la Tirana, lăudând în special progresul său în reforma justiției.

Cu toate acestea, nu totul este pentru glorie. În ultimul raport al Departamentului de Stat, sub îndrumarea lui Blinken, Albania a fost descrisă ca o țară în care există corupție “pe toate sucursalele și nivelurile Guvernului”.

Potrivit datelor de la Institutul de Statistică din Albania, peste o treime din populaţia anterioară de 3,3 milioane a fost evacuată din 1991. Salariile medii lunare sunt echivalente cu aproximativ 750 de euro, iar aproape o treime dintre tinerii din ţară sunt şomeri.

Rama este, de asemenea, acuzată constant de contactarea crimei organizate de opoziţia albaneză, pe care o neagă.

Critismul vine şi din mass-media occidentală. Într-un scris de anul trecut, Der Spiegel a scris că Rama "%s" în ciuda corupţiei din Albania este populară în Europa deoarece ajută la gestionarea crizei refugiaţilor.

La o zi după alegerile din 11 mai, Neue Zürcher Zeitung a scris că “Rama a înființat un dispozitiv de putere, așa cum multe țări din regiune știu: El este şeful unei partide care controlează administraţia, tribunalele şi multe medii.

În raportul din acest an, reporterii fără frontiere au estimat că presa albaneză este afectată de conflictele de interese. Cu toate acestea, Albania a reuşit să avanseze pe locul 80, de pe locul 99 în 2024.

Pentru a-şi păstra momentul, James Ker-Lindsey, profesor la Şcoala de Economie din Londra, declară că Albania trebuie să continue să implementeze reforme interne, chiar şi atunci când acestea sunt provocatoare, şi să protejeze principiile democratice, cum ar fi alegerile libere şi mass-media independentă.

Aderarea la UE nu înseamnă doar adaptarea normelor privind siguranța alimentară sau sistemele financiare. Este la fel de important să avem o economie de piață funcțională și o democrație care funcționează”, Ker-Lindssay spune de Expose.

Jozwiak consideră de asemenea că progresul Albaniei către UE este promiţător, dar fragil, şi declară că durabilitatea sa va depinde de reforme sincere, unitate politică şi gestionarea atentă a relaţiilor bilaterale.

Potrivit acestuia, UE doreşte urgent o extindere, deoarece nu s-a extins din 2013 cu Croaţia şi are nevoie de succes.

Cred că Albania şi Muntenegru se vor alătura acestui deceniu. Cel puțin aceste două țări vor intra, aproape indiferent de ceea ce fac”, spune Jozwiak.

Observatorii subliniază faptul că alte ţări pot învăţa din experienţa Albaniei, că integrarea europeană necesită reforme profunde şi punerea lor în aplicare, cooperarea constructivă cu instituţiile europene şi disponibilitatea reală de a respecta standardele europene.

Kosovo, singura ţară din Balcanii de Vest fără statut de candidat, poate simţi presiunea succesului Albaniei de a-şi deschide calea prin reluarea iniţială a dialogului cu Serbia.

Trebuie să arăţi Europei că eşti dispus să cooperezi. În cazul Kosovo, acesta este un mesaj extrem de important, mai ales acum, când relaţiile dintre prim-ministrul [din biroul Kosovo, Albin] Kurti şi UE se află într-un punct atât de scăzut”, declară Ker-Lindsay.

Într-o Europă cu probleme de securitate, ţările din Balcanii de Vest au şansa de a-şi arăta maturitatea şi de a dovedi că pot juca jocul cel mare fără să strice totul pe drum. Potrivit observatorilor, Albania este o dovadă că acest drum este posibil. / REL