Cât de realistă este economia digitală în Albania?

Premierul albanez Edi Rama a anunţat recent un plan ambiţios: va transforma Albania în primul stat din lume care nu utilizează numerarul “ ” până la sfârşitul acestui deceniu.

Primul ministru Edi Rama a câştigat cel de-al patrulea mandat de guvernare în luna mai a acestui an, promiţând cetăţenilor că va adera la Uniunea Europeană până în 2030.

La jumătatea lunii iulie, el a anunțat un alt plan major, potrivit acestuia realizabil în aceeași perioadă de timp. “Avem o ambiție: până la sfârșitul acestui deceniu, Albania va fi o societate care nu utilizează bani “cash”, ceea ce înseamnă că toate acțiunile și tranzacțiile financiare vor fi pe deplin digitale” declarate pe nedrept Rama în fața reprezentanților întreprinderilor nou-înființate și a sectorului tehnologic și inovator, în cadrul unei reuniuni numite "Viziunea Albania 2030" către integrarea europeană”.

Avem nevoie de mai multă calificare. Rama a urmat, subliniind că există în prezent mijloacele necesare pentru Albania digitală. “Cred că dacă vom gestiona în mod corespunzător calea către această ambiție, obiectivul este complet realizabil și va scuti țara de o povară grea a practicilor învechite și ineficiența care împovărează viața de zi cu zi” a declarat el.

Totul sună foarte simplu şi simplu. Dar cât de realist este?

Prefer să plătesc în numerar. În viaţa de zi cu zi, Mimoza A., o fetiţă de 62 de ani din Tirana, spune că singurele cazuri în care foloseşte cardul bancar sunt atunci când îşi retrage salariul de la bancomat lângă casă.

Nu e ceva obişnuit pentru oamenii de vârsta mea care plătesc cu cardul când cumpără mâncare sau la coafor. Aş prefera să plătesc cu bani gheaţă şi aşa voi face mereu. Ea a spus Deutsche Welle.

Mimoza nu e singura care crede asta. Aşa cred majoritatea cetăţenilor albanezi.

Ambiţie de vis?

Când Albania a fost încătuşată” de regimul dictatorial acum 35 de ani, ţării îi lipsea un sistem bancar şi financiar modern. Progresele înregistrate în timpul tranziției au fost lente, iar pentru prima dată, ATM-urile au fost utilizate în 2004.

Arben Malaj, care a servit ca ministru al finanţelor şi economiei în perioada 1997-2005, în prezent expert în finanţe şi profesori, crede că ambiţia Ramei pentru o economie digitală este populismul.

Malaj spune că există o serie de factori care fac ca o reformă să fie dificilă fără “ ” în următorii cinci ani.

Recordul ridicat al informalității, în special în sectorul agricol care reprezintă o parte considerabilă a producției interne a lui Bruto, este mult mai mare decât în orice altă regiune. O mare parte a populaţiei trăieşte în zonele rurale. De asemenea, majoritatea banilor de la imigranţi sunt trimişi în afara canalelor oficiale de plată. Iar principalii parteneri comerciali ai Albaniei -- Turcia, Grecia şi Italia -- au de asemenea niveluri ridicate de informalitate” -- declară Malaj pentru DW.

El avertizează că orice progres în limitarea numerar necesită investiții majore în securitatea cibernetică.

Periculos “Ambition”

Expertul în securitatea cibernetică Besmir Semanaj consideră planul Primului Ministru Rama nu numai nerealist, ci și periculos “”.

Semanaj acordă atenție atacurilor în masă cibernetice asupra instituțiilor guvernamentale în ultimii ani. În semnul lor a fost e-Albia, pagini oficiale ale Parlamentului și Institutului de Statistică.

Potrivit expertului Semanaj, aceste atacuri, printre cele mai mari din regiune, indică în mod clar că “Albania este foarte expusă la aceste amenințări și încă nu există o arhitectură puternică de rezistență pentru a proteja infrastructura critică”.

Chiar și cele mai dezvoltate țări din Europa, cum ar fi Suedia sau Norvegia, reevaluează necesitatea de a menține un minim de numerar în circulație, tocmai din motive de securitate și atacuri de urgență și cibernetice sau” El a spus DW.

Astfel, în timp ce cele mai digitalizate naţiuni păzesc posturile previzionale offline”, Albania susţine că acestea vor deveni 100% digitale în mai puţin de zece ani, fără a construi capacităţi de apărare cibernetică de bază. O economie total dependentă de sistemele digitale, fără alternativă, este o economie vulnerabilă și expusă paraliziei totale de către un virus sau bruckout” susține Semanaj.

“

Hazis I. lucrează în sectorul turismului de aproximativ 40 de ani. Astăzi gestionează unul dintre cele mai cunoscute hoteluri din Tirana, care este frecventat de turiști din întreaga lume.

În general, turiștii străini preferă să folosească carduri bancare pentru conturile lor. Acesta este un contrast puternic faţă de clienţii albanezi, care plătesc aproape întotdeauna cu numerar. Aceasta înseamnă costuri mai mari pentru hotel, deoarece întreprinderile trebuie să plătească comisioane bancare pentru fiecare tranzacție cu cardul.

Hazis I. nu este foarte entuziasmat de planurile premierului pentru o societate fără “numerar”.

Sunt împotriva acestei ținte, pentru că putem accepta că turiștii doresc să plătească cu o carte pentru o cafea care costă 1.50 dolari. Dar cum ar trebui să tratez cu furnizorii de legume sau brânză?

În timpul sezonului de vară, de exemplu, cumpăr cu regularitate pepeni verzi de la un mic comerciant care vinde aici, în colţ. N-a folosit niciodată plăţi digitale şi sunt convins că nu le va folosi în viitor. Acest plan va scoate micii comercianţi din afaceri. Chiar şi noi vom suferi mult. a spus DW, difuzat Periscop.

Lipsa unor obiective practice

Pentru expertul financiar Arben Malaj, obiectivul unei economii digitale este inexact și, prin urmare, nu este măsurabil. El declară că guvernul poate stabili obiective concrete şi termene obligatorii, numai după un studiu aprofundat al instituţiilor responsabile, grupurilor de interese şi cercurilor academice.

Nu există economie în lume cu zero “cash”. Iar în țările cu o cultură de stat săracă, cu o educație financiară minimă, cu niveluri scăzute de cunoștințe digitale, în țările în care guvernanța este slabă, în care calitatea serviciilor publice esențiale -- educația, sănătatea, coeziunea și solidaritatea socială -- sunt scăzute și unde percepția asupra corupției este ridicată, este imposibil să se obțină succese mari și durabile în scurt timp de” Malaj spune.

Banca Albaniei a remarcat creşteri ale plăţilor electronice în ultimii zece ani.

“Publicul a beneficiat de reducerea costurilor, ajustarea produselor în funcție de necesități și creșterea accesului la serviciile de plată, ceea ce s-a reflectat într-o creștere digitală a utilizării plăților electronice, ajungând la 21 de plăți electronice pe cap de locuitor, de la doar două plăți în 2015<1> a declarat guvernatorul Băncii Albaniei, Gent Sejko, la o versiune publică anul trecut.

Mult înainte?

Pentru Semanaj, creșterea acestor numere rămâne departe de standardele UE, unde statele membre ajung la peste 300 de tranzacții pe cap de locuitor pe an.

Comerţul electronic în Albania este foarte limitat. Platformele internaţionale precum "%Stripe") nu operează deloc în Albania, iar micii oameni de afaceri sau întreprinderile mijlocii depind de unele bănci locale care oferă propriile lor rute închise şi adesea costisitoare pentru integrare. PayPal există ca oportunități pentru persoane fizice, dar nu este o soluție integrată pentru întreprinderile albaneze. Aceasta înseamnă că comerţul online este practic limitat şi împiedică accesul Albaniei la comerţul digital global”, declară el.

Astfel, în ciuda faptului că prim-ministrul Rama doreşte să ajungă din urmă ritmul european cât mai curând posibil, se pare că Albania are un drum lung înainte pentru a deveni o societate care nu utilizează “numerar” şi va dura mai mult de un deceniu pentru a se adapta la această nouă cultură financiară. /Periscop