Rashi vrea o formă de asociere.

Într-un interviu acordat Radio Europa Liberă, el declară, de asemenea, că lista sârbilor, cel mai mare partid sârb din Kosovo, va fi invitat în acest proces, care a fost deja promovat împotriva integrării sectorului sănătăţii şi educaţiei în sistemul kosovar.

Vor fi invitaţi, dacă fac parte din proces, şi cu siguranţă voi fi, şi dacă refuză cooperarea, responsabilitatea lor este”, declară Rassic.

Potrivit acestuia, este important să existe o formă de asociere”, deoarece ar oferi sârbilor o garanţie iniţială că integrarea nu ar lăsa loc de muncă şi securitate, asigurând astfel stabilitatea necesară, urmează Periscop.

Vorbind despre obligaţia Parlamentului kosovar, în ajunul expirării măsurii interimare a Curţii Constituţionale, Rassic declară: “Sincer, nu aş vrea să candidez pentru postul de vicepreşedinte.

Radio Europa Liberă: Motivul acestei conversaţii este că problema integrării sistemului de educaţie şi sănătate din Serbia în Kosovo a fost actualizată în ultimele săptămâni.

Pentru această dată târzie, el a vorbit de asemenea la Ambasada SUA din Kosovo, care a subliniat că aceste instituţii ar trebui integrate în sistemul kosovar, dar numai în consultare cu comunitatea sârbă.

Săptămâna trecută, actualul prim-ministru kosovar, Albin Kurti, a vorbit despre acest lucru într-un mesaj adresat comunităţii sârbe, în care a subliniat că dualismul sistemului de sănătate şi educaţie nu este durabil şi a avertizat că pe parcursul următorului mandat, împreună cu comunitatea sârbă, inclusiv viitorii primari ai municipalităţilor, vor fi lucrate pentru, după cum a spus el, “potrivirea sănătăţii şi educaţiei într-un singur sistem de”.

Cred că dvs, în calitate de ministru al guvernului, sunteţi informat într-o anumită măsură despre un plan, dacă există un plan pentru asta. Deci, dacă ne poți spune mai întâi, despre ce este vorba?

Nenad Rassic: Deci, în primul rând, în fața tuturor celorlalte, inclusiv a doamnei [Annu] Prattipati sau a domnului Kurti, am vorbit despre acest lucru de mai multe ori, în ultimii doi ani, poate. Mai ales din Acordul de la Ohrid, care a fost apoi realizat sau elaborat în Ohrid. Am vorbit despre acest lucru că noi, sârbii, mai presus de toate, ar trebui să fim pregătiţi pentru diferite tipuri de pregătire, care ar trebui să fie în capacităţile noastre, instituţional, că la un moment dat va trebui să ne gândim la acest lucru, cum să încorporam, deci este fără durere, şi lucruri similare.

Așa că acesta a fost un subiect pentru mine de mai multe ori, chiar și în ultimii 2-3 ani, pentru că am știut de atunci că la un moment dat, așa cum a spus doamna Pratttipati, acest sistem nu va fi durabil, dar la un moment dat va trebui să o facem.

Eu, întotdeauna, am subliniat că acesta trebuie să fie un proces, aşa cum am spus ultima dată, când am declarat că este un proces, ceea ce înseamnă că va dura, în ceea ce priveşte comunicarea, consultarea şi armonizarea a ceea ce este cel mai important pentru a se întâmpla, astfel încât chiar şi atunci, aşa cum aţi menţionat mai devreme, părţile să fie de acord asupra modului în care se poate face acest lucru.

În această privință, știți, de exemplu, că avem unele părți pe care nu le-am implementat încă prin Planul Ahtisaari.

Când aţi menţionat, de exemplu, educaţia, acolo contează pentru comisia pe care ministerul ar trebui să o formeze, care ar fi responsabilă pentru programă, sau mai bine spus programe educaţionale, care ar trebui armonizate în acelaşi mod...

Radio Europa Liberă: Aceasta înseamnă că planul şi programul Serbiei ar trebui stabilite, fie că este în conformitate cu Constituţia Kosovo sau nu...

Da.

Radio Europa Liberă: Dar, știm că pentru acest lucru ... probabil că planul și programul ar cădea imediat.

Nenad Rassic: Da, ei bine, de aceea comisioanele sunt. Comisia ar trebui să fie formată din trei reprezentanţi albanezi, trei reprezentanţi ai sârbilor şi unul dintre comunităţile internaţionale, posibil ca acest lucru să fie armonizat prin QUINT.

Radio Europa Liberă: Aceşti reprezentanţi ai sârbilor din comisie sunt aleşi prin Adunarea Kosovo, dacă nu mă înşel.

Acum, sincer, că detaliu nu-mi amintesc. Poate am putea ajunge la ea, în adâncul sau soluții tehnice, atunci când a început.

În general, să ne întoarcem la început. După cum am spus, acesta va fi un proces, care va duce la un moment dat la faptul că trebuie să ne gândim cum putem fi procesaţi.

În acest sens, dacă vorbim şi despre această ultimă propunere, care ar putea fi numită proiectul Asociaţiei municipalităţilor conduse de sârbi... Cred că e un gol complet. Am citit-o o dată, ca să văd ce e acolo pentru acei piloni principali, cum ar fi sănătatea şi educaţia. Şi, literalmente, în acest statut nu am văzut nimic important. Am văzut şi informaţii despre contur...

“Procesul nu este în plan, dar știm că va veni”

Radio Europa Liberă: Acolo se prevede mai mult “Privatizare” de sănătate şi educaţie, pentru ca instituţiile de sănătate şi educaţie să funcţioneze ca instituţii private, dar în cadrul asociaţiei municipalităţilor majoritare sârbe.

Da, ei bine, haide, i-ai dat interpretarea. Pentru mine, a fost absolut neclar. Am spus deja că aș avea probabil o mulțime de întrebări cu privire la aceasta, pentru că nu spune literalmente exact așa cum spui, dar există doi piloni, în special sănătatea, care se spune că este sănătatea primară responsabilă de municipalități, și sănătatea privată. Pentru asta, probabil aş avea întrebări: Când spui sănătate privată, ce înseamnă asta? Spui că trebuie să formăm nişte instituţii private de sănătate, sau nu? Cine ar trebui să lucreze acolo? Repet, acest proces, care ar însemna comunicare, coordonare şi armonizare, nici măcar nu a început. Acest proces nu este încă planificat.

Radio Europa Liberă: Putem spune că acum sunt în curs de pregătire pentru [de integrare], sau este doar pregătirea opiniei publice?

Nenad Rassic: Dacă nu am reuşit până acum să învăţăm din greşelile noastre, care, din păcate, au fost multe, chiar sute, să dovedim că, pentru astfel de întrebări importante, plănuim imediat ceea ce putem face, în sensul protejării intereselor noastre, împreună cu acei reprezentanţi care ar fi fost acolo, fie că sunt reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ sau ai instituţiilor de sănătate.

Desigur, ar fi foarte bine să avem un plan, cel puțin de bază, de anumite puncte, care sunt în esență cele mai importante.

Prin urmare, chiar şi în prezent, voi profita de ocazie pentru a da sfaturi ori de câte ori se face vreo iniţiativă. Pentru ca noi să avem o astfel de reuniune comună care ar putea duce la stabilirea unor principii de bază care ar trebui aplicate ulterior.

Deci, vreau să spun, procesul nu este în lucrările, știm că vine, dar de ce nu obține în acest proces mai pregătit decât am fost până acum.

Aţi menţionat planul Ahtisaari mai devreme, şi voi vorbi despre sănătate, care este, cel mai probabil, la fel de importantă [cum ar fi educaţia], dar v-aş acorda o mică prioritate pentru sănătate.

Din planul Ahtisaari sunt cele două spitale care trebuie construite. În Gracanica, probabil ca municipalitate centrală din sudul Kosovo, a fost înfiinţată doar prima fază, prima din trei, clădiri care acum par urâte.

Unul dintre obiectivele noastre pentru alegerile locale este de a crea capacitatea acelui spital. Şi, sperăm, în sensul de a deveni o instituţie centrală, unde ştim că mulţi oameni sunt trataţi chiar de multe ori provin din alte părţi ale Kosovo la specialiştii noştri sârbi. Imaginaţi - vă ce s - ar putea face dacă s - ar crea o capacitate de 500 de muncitori, aşa cum s - a prezis, pentru săli mari, bine echipate, unde există capacitate nu numai pentru lucrători, ci şi pentru pacienţi.

Radio Europa Liberă: În acest caz, ar avea sârbii kosovari posibilitatea, dacă este necesar, să continue tratamentul la Belgrad, aşa cum a fost până acum? Știm că pentru orice complicații, au fost trimise pentru tratament acolo. Cum ar arăta asta în viitor?

Nenad Rassic: Ei bine, în viitor, ar trebui să arate ca toate acestea sunt într-un singur loc. Sau poate... m-ai luat prin surprindere cu această întrebare, nu sunt un mare cunoscător al sănătăţii...

Radio Europa Liberă: Dar, posibil, acest lucru îi îngrijorează pe sârbii kosovari, vor mai avea posibilitatea de a fi trataţi la Belgrad sau Nis?

Da, sigur. Dar, ştiţi, procesul de a merge la o operaţiune serioasă din Belgrad înseamnă mulţi bani înainte de operaţiune, plus faptul că sunt pe lista de aşteptare. Și, din păcate, ceea ce este tragic, dacă nu aveți pe cineva acolo [conectare], și că este o pierdere pentru societatea noastră, atunci nimeni nu te ia în serios.

Suntem cu toții conștienți de faptul că instituțiile locale, în special instituțiile de sănătate, au capacități foarte limitate. Pentru tot ce este mai serios, ei dau instrucțiuni pentru a merge în altă parte. Pentru ca ei să te trimită, trebuie să fie o urgenţă să ajungă la timp. Orice întârziere] boala avansează, și când sunt numiți șase luni mai târziu, este adesea totul în zadar.

Prin urmare, acest lucru ar reprezenta probabil un centru de sănătate primară, despre care am spus că este garantat atât de planul Ahtisaari, cât şi de lege, dar cu un caracter mai larg, care ar permite vizite ale specialiştilor din Belgrad sau din alte ţări, deoarece intervenţiile de succes ar putea fi efectuate, astfel încât calitatea personalului care lucrează acolo ar fi la nivel înalt.

Radio Europa Liberă: Deci ar trebui să existe o colaborare cu instituţiile sârbe de sănătate?

Nenad Rassic: Ei bine, nu numai cu cele sârbeşti, dar cu orice instituţie de sănătate...

Sunt sigur că, dacă am avea o astfel de comunicare, mai ales într-un spital echipat, am putea invita medici din Belgrad, Turcia, Londra, pentru că ar veni din motive umane...

Radio Europa Liberă: Cât despre plecarea lor la instituţiile de sănătate din Kosovo, care există deja în Pristina şi în alte oraşe, vedeţi ezitarea?

Da, există întotdeauna o ezitare. De multe ori am intervenit, am sunat, să nu insist ca Petri sau oricine altcineva să meargă undeva... dar există o ezitare în concetăţenii noştri. Când spun neîncredere, e un cuvânt dur, dar, ştii, ezitarea există. Unde mă duc la Pristina? Nu numai neîncrederea medicală, ci şi bariera lingvistică, comunicarea este dificilă.

Mă bucur că astea sunt de la Centrul de Medicină de Familie sau de la spitalul din Gracanica, când e o urgenţă, slavă Domnului, mai întâi îl trimit la Pristina, pentru că există echipament mai bun şi doctorii sunt mai bine pregătiţi...

Radio Europa Liberă: Spre deosebire de...?

Nenad Rassic: Comparativ cu ceea ce avem, atât în capacitatea noastră, cât și în echipamentul nostru și cu medicii noștri. Pentru că chiar şi cel mai bun doctor, dacă nu are destul echipament de urgenţă... ăsta e cel mai important lucru pentru a-i salva viaţa. Instituţii cum ar fi Gracanica sau satul Llapnasell, eu dau ca exemplu, absolut nu au capacitatea. Mulţumesc lui Dumnezeu că îi instruieşte pe oameni să meargă la Pristina, deoarece la spitalul de urgenţă sau la spitalul Pristina, dacă nu altfel, rănile sau bolile pot fi citate pentru o anumită perioadă de timp.

Radio Europa Liberă: Acest spital, este planul tău personal sau ceva despre care ai vorbit cu prim-ministrul Kurti sau la nivel guvernamental?

Rasp: Aceasta face parte din planul Ahtisaari, care a fost adoptat din 2008. Dacă iau din nou Gracanica ca exemplu, el este conceput ca un proiect în acest scop. Trebuia să fie cel puţin 750 de săli de operaţie. Au fost imaginate aproximativ 250 de paturi per pacient.

Radio Europa Liberă: Cine va finanţa spitalul?

Nenad Rassic: Dacă vrei, e o datorie guvernamentală.

Radio Europa Liberă: Kosovo?

Da. Am încercat să încep acest caz înainte, dar nu există nicio înţelegere în municipalitate. Aceştia trebuie să acţioneze în baza directivelor care le conferă un regim dictatorial, care declară că nu ar trebui să coopereze cu instituţiile kosovare.

Radio Europa Liberă: Dar dacă medicii, personalul medical, refuză integrarea, care ar fi planul tău de a-i convinge să accepte?

Nenad Rassic: Dacă se întâmplă să construim un spaţiu modern, săli şi spitale, şi dacă în acest caz refuză orice cooperare sau comunicare pentru a intra în aceste obiecte, atunci ei trebuie cu adevărat să rupă Vow Hippocratic şi să termine treaba acolo, şi să renunţe la profesia lor. Cred că da.

Radio Europa Liberă: Înseamnă aceasta că obiectele care operează acum în sistemul sârbesc vor fi închise?

Nenad Rassic: Probabil... dacă ai obiecte noi, de ce să stai în cele vechi?

Radio Europa Liberă: Ce se va întâmpla cu nordul şi Centrul Spitalului Clinic din nordul Kosovo?

Nenad Rassic: Acest lucru, probabil, ar putea fi restaurat mai uşor - pentru a fi reconstruit. Cu spaţiile sale, poate deveni funcţională. În primul rând, trebuie să fie echipată, nu aşa cum funcţionează acum.

Ce face Centrul Clinic? Dacă cineva ştie altceva, să mi se opună. Practic, ei nici măcar nu au cele mai de bază lucruri, inclusiv gaz, injecţii, toate lucrurile cele mai obişnuite necesare, dar, în mod repetat, nu vor să obţină de la instituţiile kosovare.

Chiar şi câteodată am încercat să te ajut personal, să-ţi spun că orice ai nevoie va fi disponibil. Nimeni nu îndrăzneşte să scrie o cerere simplă, darămite altceva.

Asta pentru că, spun din nou, regimul ʹ într-un mod dictatorial îl împiedică pe regizor sau doctor să se îndrepte spre instituţiile kosovare în orice fel, pentru că trebuie să treacă, aşa cum îşi spun ei înşişi, dogma de sănătate non-receptivă pentru cetăţenii din nord” şi apoi să o folosească ca argument pentru a se plânge.

Radio Europa Liberă: Cum se va realiza integrarea sănătății în nord dacă vedem deja punctul de plecare?

Nenad Rassic: După cum am spus, acesta este un proces care necesită comunicare, coordonare şi descompunere. Deci, dacă toate cele trei elemente pe care le-am menţionat mai devreme, o facem cu escortele Gracanica, pentru că este preambul cu Pachetul Ahtisaari, creând nu numai condiţii bune, ci mai mult decât bune pentru funcţionarea unei instituţii atât de importante, atunci cred că este evident cine nu acceptă un astfel de lucru, este inamicul poporului său.

Nu-mi pot imagina altfel: dacă în calitate de doctor ai condiţii pentru a-ţi trata mai bine concetăţenii, şi nu vei accepta asta doar pentru că cineva ţi-a spus, e inacceptabil.

Radio Europa Liberă: Până în prezent, pentru integrarea educaţiei şi sănătăţii, aceasta a fost vorbită în cadrul Asociaţiei municipalităţilor majoritare sârbe. Este că încă planul? Va incepe cu formarea Asociatiei acum cand vom vorbi despre integrarea sanatatii si educatiei, sau este un proces separat, despre care tu si actualul prim-ministru vorbiti, ca integrarea va incepe inainte de formarea Asociatiei?

Nenad Rassic: Am menţionat acest statut, care este oficial neoficial sau neoficial oficial, deoarece a fost adoptat ca un proiect care se presupune că a provenit din public. Nimeni nu a negat, nimeni nu a spus da sau nu...

Radio Europa Liberă: Prim-ministrul a refuzat să-l trimită la Curtea Constituţională pentru revizuire...

Nenad Rassic: Este o altă problemă, este o altă problemă. Vorbesc despre autenticitatea raportului, care a fost propus de QUINT, pentru că nimeni nu l-a negat, nu are nici un sprijin sau nici un sprijin. Poate că sprijinul tăcut indică faptul că scopul a fost aşa.

Problema este că mai întâi văd multe lacune şi confuzie. Aveți sănătate primară și sănătate privată. Ce înseamnă asta? Nu mi-e clar deloc. În ceea ce privește sănătatea și educația, lucrurile sunt total neclare.

Aş dori foarte mult ca idealistul sau inventatorii acestui document să explice ce înseamnă acest lucru şi apoi să îl discute. Când îmi explicau, îi consultam pe alţii în domeniul sănătăţii sau al educaţiei pentru a o interpreta. Pentru că mi-a fost scris atât de scurt încât nu înţeleg despre ce e vorba.

Asta mă face să mă îndoiesc de principiile sau ideile autorilor acelui proiect de statut. Ce a vrut să spună autorul? Nu am înţeles.

Radio Europa Liberă: Citesc o bucată din acest statut: Statuia prevede ca instituţiile existente să devină private în cadrul Asociaţiei Libere a municipalităţilor majoritare sârbe din OmbRadio Europa, în timp ce Serbia oferă contribuţii financiare. Instituţiile de învăţământ şi sănătate din Kosovo sunt hotărâte să aibă statutul de instituţii private, străine.

E şi mai înfricoşător.

Radio Europa Liberă: Acesta este statutul la care am avut acces şi confirmat de un oficial european.

Da, am uitat, ai citit-o acum. Asta e chiar mai rău.

Radio Europa Liberă: Se pare că aici se vorbeşte despre un proces separat de integrare, nu în cadrul Asociaţiei...

Da, cred că e şi mai înfricoşător. Uite cum interpretez, spune-mi dacă e diferit. Deci ai deja această sănătate care este așa, fără a vă da epitete, și aveți sănătate privată, nu?

În domeniul sănătății private, din câte știu, nu există nici o cale de a merge și a obține servicii gratuite, dar le plătiți ca toți ceilalți.

Dacă este privat, atunci trebuie să existe o înregistrare a modului în care să-l genereze ... care este chiar mai teribil pentru mine, pentru că suntem mereu de cotitură la același lucru: pentru a forma noi instituții private, care va costa cetățenii noștri chiar mai mult. Nu sunt de acord mai întâi.

“O formă de asociere este foarte importantă”

Radio Europa Liberă: Când suntem la Asociaţie, care este atitudinea ta, ar trebui să se formeze sau nu?

Da, am spus că ar trebui. Dar o văd ca pe o formă care îi poate ajuta pe concetăţenii noştri cu privire la problema cu care am început subiectul dacă sănătatea şi educaţia sunt integrate, cum se va face şi aşa mai departe. Pentru că cred că ne putem integra într-un fel. Astfel, oamenii care se află în aceste instituţii vor fi acceptaţi într-o formă legalizată, adică în sensul asociaţiei municipalităţilor sârbe (majoritatea).

Prin urmare, o consider întotdeauna o problemă economică sau socială, nu politică. Spun adesea atât cu prim-ministrul, cât şi cu alţi colegi, nu în faţa camerelor de luat vederi, ci în conversaţii, că numărul sârbilor se micşorează şi trebuie să facem ceva pentru a păstra.

Singura cale este să oferim un pachet, ceea ce înseamnă că cei care lucrează în instituţiile sârbe merg la instituţiile noastre fără durere. Pierderea fiecărei familii este un dezastru pentru noi.

După aceea, panica generală apare printre alţii care rămân, ca şi cum ar rămâne fără nimic. Pentru aceasta, avem nevoie de un element puternic pentru a oferi cel puţin securitate şi stabilitate iniţiale celor care sunt bineveniţi în instituţii. Apoi, dacă o persoană are alte planuri, nu poate fi ţinută violent, dar este important să se poată adapta la noile sale circumstanţe. Nu contează cum se numeşte asociaţia sau altceva. Este important ca oamenii să stea acolo şi să aibă spaţiu permanent.

O formă de asociere este foarte importantă deoarece ar asigura faptul că primul impact nu a fost însemnat negativ. Apoi, putem discuta formulare, dacă va fi sănătate primară plus privat, chiar dacă asta sună foarte neclar. Aşa că am spus că aş vrea ca cineva să explice ce înseamnă. Dar orice ar fi, trebuie să găsim răspunsuri.

Prin urmare, cred că ar trebui să fie un proces, cu coordonate şi atitudini armonizate, ca noi, sârbii, să ne protejăm interesele de bază, atât în ceea ce priveşte personalul, cât şi serviciile care trebuie oferite.

Radio Europa Liberă: În tot acest proces, cooperarea şi comunicarea cu lista sârbă par inevitabile, partidul care primeşte de obicei majoritatea voturilor populaţiei locale. Premierul a menţionat şi viitorii primari. Asta înseamnă că veţi vorbi cu Lista Sârbă?

Nenad Rassic: Desigur, natura muncii este de aşa natură încât dacă sunt primari, da. Acesta nu a fost niciodată un obstacol. Pentru ei da, dar nu pentru mine.

Radio Europa Liberă: Bine, dar au existat și acțiuni LVV de păstrat descalificatDe la alegerile locale, mai ales după Banjska.

Să împărţim. Nu vorbesc despre libertate, justiţie şi supravieţuire ca şef al partidului meu, ci ca ministru. Oricine este primar, chiar şi din lista sârbă, ar trebui să se gândească ca primar, nu conform cu ceea ce spune partidului. Deci, pentru mine, este important ca ei să înţeleagă că, în calitate de capete, au o responsabilitate faţă de cetăţeni. Ei vor fi invitați, dacă fac parte din proces, și voi fi cu siguranță, și dacă refuză cooperarea, responsabilitatea lor este a lor.

Deci, nu se întâmplă ca acel statut care a apărut de nicăieri, nimeni nu spune că este singurul, și este tot... că nu avem un <x0... ia-l sau lăsați-l”. Ar fi bine să planificăm pentru noi ceea ce este cel mai important pentru noi şi apoi să impunem condiţii, nu altcineva să le forţeze.

Sunt şeful unui partid sârb, dar sunt şi ministrul comuniştilor, ceea ce înseamnă că trebuie să am grijă de alte comunităţi, nu doar de sârbi. Sper că şi viitorul preşedinte va realiza că există cetăţeni care au trăit mult timp în condiţii dificile, care au probleme în sistemul de sănătate, unde, repet, nu există seringi sau gaze. Când te duci pentru o intervenție, indiferent cât de mică, trebuie să mergi la farmacie și să cumpere totul și apoi la medic. Acest lucru este inacceptabil.

Radio Europa Liberă: La ce rol vă aşteptaţi din partea comunităţii internaţionale în acest proces? Sunt menţionate KFOR şi QUINT. Ce rol ar trebui să aibă acestea în integrarea sănătății și educației? Ce mai aştepţi?

Nenad Rassic: Aceşti actori pe care i-aţi menţionat, KFOR etc., sunt organizaţii de altă natură şi nu pot fi mediatori tehnici sau administrativi.

Dar, biroul UE este inevitabil, aș vrea să fie. De asemenea, în cadrul unor consultări mai ample, la un moment dat ar trebui să consultăm ţările QUINT. Cred că e suficient în sensul unei perfecţiuni politice mai largi.

Pentru nivel tehnic, la niveluri mai mici... este normal să avem mai mulți actori consultați sau invitați la reuniuni, în special cei care pot da “gânduri în cadrul” ceea ce este cel mai necesar.

“

Radio Europa Liberă: Aţi menţionat că sunteţi ministru, dar aspiraţi să deveniţi vicepreşedinte al Adunării Kosovo. 30 septembrie se apropie, când dispoziţia Curţii Constituţionale pentru formarea guvernului expiră. Ce vă așteptați cu privire la procesul Constituției Camerei?

Nenad Rassic: Cred că Curtea Constituţională va restabili mai întâi alegerea vicepreşedinţilor din necomunităţi. Îţi mai dau un termen limită, după mine, cam 30 de zile. Dacă cei doi vicepreşedinţi nu sunt aleşi până atunci, atunci preşedintele va avea dreptul să declare alegeri noi.

Radio Europa Liberă: Vei candida din nou?

Sincer, n-aş vrea să fug.

Radio Europa Liberă: Nu ţi-ar plăcea asta? De ce?

Nenad Rassic: N-aş face-o, am spus. N-aş face-o.

Radio Europa Liberă: De ce?

Nenad Rassic: Pentru că este o decizie personală, o voi numi aşa.

Radio Europa Liberă: Când ai fugit prima dată, nu-i aşa?

Da, da. Pentru că nu mai era nimeni altcineva. Am mai spus, repet: văd lista sârbă ca pe cei care au făcut totul greşit.

Radio Europa Liberă: Ei? Lista sârbă?

Nenad Rassic: Da. Totul a făcut rău. În ultimele două mandate, nu am auzit niciodată de şeful adjunct al Adunării dacă era viu sau mort. A spus un cuvânt nu numai în Parlament, ci şi în afara acestuia?

Adunarea este cea mai mare scenă de acţiune politică. Şi dacă vicepreşedintele nu spune un cuvânt de opt ani, poate nici măcar nu ştie cum să întoarcă butonul de pe scaun... Dacă sunt, ar fi sub onoarea mea să nu fiu contracontinentul unui astfel de reprezentant.

Radio Europa Liberă: Veţi vota pentru pachetul de subtitrare?

Nenad Rassic: Aceasta arată că nu sunt de acord cu politica lor. Pentru mine, ei sunt trecutul. De aceea am vrut să candidez, şi de ce nu m-au votat ceilalţi...

Radio Europa Liberă: Nu, am vrut să vă întreb dacă aţi sprijini alegerile, dacă doi candidaţi -- Emily Rexhepi şi altcineva de pe lista sârbă -- aţi vota?

Nenad Rassic: Pot susţine alegerea lui Emily Rexhepi, dar nu şi a lui Slavko Siqim.

Radio Europa Liberă: Ce se întâmplă dacă acestea sunt într-un pachet împreună, ca acestea au fost votate în înainte?

Ţi-am spus.