Krasniqi: Criza politică este deliberată, atacurile asupra constituţionale sunt periculoase

Au trecut şapte luni de la alegerile din 9 februarie, dar nici Adunarea nu a fost înfiinţată, nici noul guvern nu a fost format.

Albert Krasniqi din Democraţie Plus estimează că Kosovo se confruntă cu o criză politică deliberată, nu cu o blocadă judiciară ca în trecut.

El, într-un interviu pentru economia online, a declarat că lipsa voinţei de a crea majoritatea parlamentară ţine ţara la conducere instituţională.

Este o criză extrem de profundă și acest lucru se datorează faptului că este deliberată și nu este o blocadă, care are incertitudine judiciară, așa cum au fost în 2014, când părțile au avut pe bună dreptate atitudini diferite. Dar acum totul este clar şi crizele care sunt produse sunt complet politice şi ceea ce înrăutăţeşte situaţia sunt atacurile, care se fac împotriva Curţii Constituţionale şi presiunile de la şefii de stat pentru a lua decizii, care corespund calculelor lor politice”.

Juha, care este folosită prin declararea lor ca trădători dacă luarea deciziilor nu merge conform cerinţelor lor, este mai mult menită să afecteze reputaţia Curţii Constituţionale şi deciziile lor să nu fie ignorate decât este vorba despre comunitatea sârbă şi despre dreptul sau dreptul Listei Sârbe de a propune vicepreşedintele Parlamentului, şi totul este împachetat în termeni de patriotism, dar aceasta este de fapt doar o masă folosită pentru a ataca Curtea Constituţională<1> Krasniqi.

El a estimat că această presiune şi limbaj denigrator împotriva Curţii Constituţionale periclitează funcţionarea ordinii constituţionale în ţară.

“O văd mai mult ca pe un refuz al Mişcării Vetevendosje de a recunoaşte rezultatul alegerilor din februarie şi se intenţionează ca timpul să crească pe 14 februarie 2021, unde Mişcarea Vetevendosje avea majoritatea voturilor. După ce au pierdut această majoritate, tendința lor este de a bloca în mod constant și de a promova constituționalizarea noilor instituții, calculând că acestea pot câștiga orice creștere pentru a declanșa alegeri care le-ar permite să rămână la putere”, a afirmat el.

Krasniqi a adăugat că dacă nici un partid nu are majoritatea pentru a înfiinţa guvernul, atunci ţara trebuie să meargă la alegeri noi ca cale de ieşire din impasul politic.

Dacă nici unul dintre partidele politice nu are majoritatea, atunci alegerile sunt un instrument care trebuie folosit pentru a ieşi din această criză politică. Dar cu aceste interpretări, care sunt făcute şi tendinţele de a bloca, putem trece de la criză la criză şi nu putem trece de ea, cu excepţia cazului în care există voinţa de a crea o majoritate parlamentară în rândul partidelor existente, a declarat Krasniqi.