Havenier: Declarațiile lui Kurti împotriva Curții Constituționale au dus la suspendarea dialogului strategic

 Ce mesaj încearcă SUA să trimită conducerii Kosovo cu acest pas?

Jeffrey Hovnier: Dacă citiţi declaraţia SUA, cea emisă de Ambasada SUA la Pristina la momentul anunţului, este clar că această decizie a fost luată de autorităţile de la Washington, ca urmare a percepţiei lor că guvernul actualului prim-ministru [Albin] Kurt nu cooperează suficient. Aceştia consideră că, în ciuda sugestiilor, sugestiilor şi eforturilor SUA, prim-ministrul şi guvernul său aflat în funcţie continuă să ia măsuri care, potrivit Statelor Unite, afectează în mod direct şi negativ securitatea şi stabilitatea în regiune.

Să observăm însă că această concepţie nu pare să fie doar din Statele Unite. Partenerii europeni au continuat, de asemenea, să exprime preocupări reale cu privire la unele dintre alegerile politice din cadrul guvernului, Kurti.

Ar putea fi acesta cel mai jos punct al relaţiilor de la independenţă?

Jeffrey Havenier: Este greu de spus pentru că au existat alte provocări în această relație bilaterală înainte. Dar aceasta nu este o situaţie plăcută. Acesta este un obstacol negativ în calea realizării viziunii pe care SUA a avut-o de la independenţă şi pe care poporul kosovar a avut-o, de asemenea, pentru o cooperare îmbunătăţită şi un parteneriat mai puternic.

Un lucru am observat în posturile de socializare și alte declarații oficiale este că unii încearcă să-l minimalizeze. Unii spun că Albin Kurti şi guvernul kosovar încă au relaţii bune cu SUA, dar acest lucru pur şi simplu nu este adevărat. Dacă totul ar fi fost bine, nu ar fi fost necesar ca această decizie să suspende dialogul strategic temporar sau pe termen nelimitat.

Acest lucru indică faptul că administrația Trump a fost atât de frustrată încât a considerat că trebuie să ia măsuri deoarece declarațiile publice nu au fost suficiente pentru a restabili relația așa cum a dorit.

De ce este important dialogul strategic pentru Kosovo?

Jeffrey Havenier: Cred că este important pentru Kosovo din cauza oportunităţilor oferite. După cum am spus mai devreme, subiectele discutate în acest dialog sunt protecția, securitatea, securitatea energetică, comerțul, investițiile, creșterea economică, securitatea cibernetică și consolidarea legăturilor umane.

Pe parcursul celor trei ani în care am fost ambasador în Kosovo, aceştia au fost lucrurile pe care poporul kosovar şi-a dorit să le vadă din ce în ce mai mult.

Dialogul strategic permite o cooperare mai mare și mai profundă. Funcţionează astfel: delegaţiile merg la Washington, sau delegaţiile vin la Pristina; Guvernul SUA aduce oameni de la Departamentul de Energie, Departamentul Apărării, Departamentul Agriculturii, Departamentul de Comerţ... Într-un fel, întregul guvern lucrează pentru consolidarea relaţiei. Deci pierderea acestei oportunităţi este o mare pierdere.

 Unii susţin că acesta este rezultatul frustrării adunate împotriva guvernului Kurti. Nu cu mult timp în urmă, când eraţi în minister, am văzut situaţii asemănătoare, aşa cum aţi spus mai înainte. Care crezi că este motivul acestei decizii acum?

Jeffrey Havenier: În mod evident, eu nu vorbesc pentru Trump Administration, așa că este greu să explice exact motivele și deciziile sale.

Îţi voi da evaluarea mea, ceea ce poate fi greşit. Nu cred că a existat un act care a condus la această decizie. De asemenea, cred că a fost o colecţie de frustrări, sau, să folosească o expresie americană, care a umplut paharul.

Cred că ultimul act care a dus la această decizie i-a determinat pe oamenii de la Washington să decidă că trebuie să ia măsuri au fost declaraţiile prim-ministrului şi ale altor persoane din guvernul său care au criticat direct Curtea Constituţională, o instituţie independentă fondată pe Constituţii, în elaborarea căreia a contribuit SUA.

Din punctul de vedere al fiecărui observator, acest lucru părea în contradicţie cu principiile unei democraţii bune, cu protecţia independenţei instanţelor şi cu respectarea de către instanţă a capacităţii decizionale.

Cred că, poate, a fost cauza principală. Dar nu a fost doar o reacţie. A fost o reacţie în urma unei serii de eforturi depuse de oficialii americani în această administraţie, inclusiv o vizită recentă a oficialului de rang înalt al Biroului Afaceri Europene, Brendan Hanrahan, la Pristina, unde s-a întâlnit cu preşedintele [Vjosa] Osmani şi cu prim-ministrul Kurt, pentru a discuta despre modul de îmbunătăţire a relaţiei.

Nu am fost acolo, dar cred că discuţia a fost legată de o cooperare mai strânsă cu SUA, despre modul în care Kosovo va aborda problemele complexe ale sprijinului pentru comunitatea sârbă şi alte comunităţi din afara SUA.

Guvernul american are impresia că guvernul actualului prim-ministru Kurti nu ascultă.

 Pe lângă suspendarea acestui dialog, ce alte măsuri ar putea lua SUA pentru a spori presiunea asupra lui Kurt?

Jeffrey HavenierNu ştiu răspunsul la asta. Provocarea cu care se confruntă guvernul SUA, așa cum se confruntă în timpul meu, este că există unele priorități care adesea se contrazic reciproc, în timp ce o prioritate de top rămâne foarte importantă.

Guvernul Statelor Unite şi poporul american sprijină Kosovo. Sprijinim călătoria sa ca stat european şi euroatlantic, ca democraţie multietnică, ca sursă de stabilitate şi securitate în Europa de Sud-est, şi ne-am angajat să sprijinim poporul kosovar. Vedeți acest lucru în multe feluri: programe, activități, angajamente, oameni...

Dacă mergeţi la aproape fiecare universitate din Kosovo, veţi descoperi că americanii au ajutat la înfiinţarea lor, au ajutat la programul lor de învăţământ sau sunt încă prezenţi... Aşadar, Statele Unite doresc să continue să fie unul dintre cei mai apropiaţi parteneri dacă nu cel mai apropiat partener pe care îl are Kosovo.

Cunoaştem oroarea curăţării etnice din anii 1990 şi suntem mândri să ajutăm poporul kosovar să-şi creeze şi să-şi consolideze statul.

Administraţia [fostului preşedinte american, Joe] Beden şi acum administraţia Trump au preocupări reale cu privire la anumite acţiuni şi decizii politice ale guvernului Primului Ministru Kurti. E atât de simplu.

Această administraţie a ajuns la aceeaşi concluzie ca şi administraţia anterioară: cea mai bună modalitate de a aborda problema sensibilă a sprijinirii integrării în continuare a Kosovo şi a suveranităţii sale este de a respecta drepturile şi statutul comunităţilor non-SUA, în special al comunităţii sârbe, prin respectarea prevederilor constituţionale, astfel încât această comunitate să poată trăi în termeni de demnitate şi securitate.

Securitatea Kosovo rămâne prioritatea SUA

Este posibil ca actuala administraţie americană să stabilească condiţii pentru o cooperare mai amplă, de exemplu, în domeniul securităţii sau asistenţei, dacă se simte ignorată?

Jeffrey HavenierNu ştiu răspunsul. Pot spune doar că este o prioritate americană ca Kosovo să fie în siguranţă. Suntem mândri că ajutăm Forţa de Securitate a Kosovo să devină o forţă multietnică capabilă să lucreze cu NATO şi cu misiunea de apărare teritorială. Aceasta este o parte foarte importantă a securității și stabilității.

Dar aş spune că această administraţie din care nu fac parte a fost mai dispusă să ia măsuri pe care alte administraţii nu le-au luat. Prin urmare, orice guvern kosovar ar trebui să coopereze îndeaproape cu SUA.

Am observat că preşedintele [Vhosa] Osman continuă să vorbească despre necesitatea coordonării cu Statele Unite... şi chiar şi atunci când nu suntem de acord ca prieteni şi parteneri să ne aşezăm împreună şi să găsim modalităţi comune de a merge mai departe. E foarte important.

 Dar unii consideră că atenţia SUA nu mai este atât de mare în Balcani...

Jeffrey HavenierCred că e adevărat. SUA este o putere globală și poate urmări evoluțiile și proteja interesele sale la nivel mondial. Dar, este adevărat că la începutul anilor 1990 şi începutul anilor 2000, problema Kosovo a primit atenţie directă din partea preşedintelui, secretarului de stat, consilierului naţional de securitate şi secretarului apărării. Nu mai e aşa, şi e ceva pozitiv. Înseamnă că devine mai regulat, mai normal.

Probabil că există mai multe persoane care se ocupă de Kosovo şi se îngrijorează de problema Kosovo decât, să zicem, Elveţia sau Austria. Dar, pe de altă parte, sunt mulţi oameni care îşi dedică timp pentru a-şi face griji cu privire la politica americană în probleme precum Israel-Palestina sau Ucraina.

Ambasadele noastre au oameni buni, iar guvernul american are experţi care acordă atenţie Kosovo. Kosovo rămâne un interes al SUA. Suntem mândri de ajutorul pe care l-am acordat poporului kosovar pentru a-şi consolida şi crea propriul stat şi dorim ca Kosovo să aibă succes.

 Într-o situaţie ipotetică, cum ar arăta Kosovo cu mai puţină influenţă americană în practică? Poate Kosovo să navigheze fără un sprijin american puternic?

Jeffrey Havenier: Aceasta este o decizie care aparţine doar poporului kosovar, nu SUA. SUA va continua să ofere prietenie şi parteneriat, dar ultima decizie pe care Kosovo trebuie să o ia.

Dacă aş fi liderul politic al Kosovo, aş fi foarte atent să nu fac nimic care să afecteze sau să afecteze negativ relaţia mea cu Statele Unite. Aproape toate succesele obţinute de Kosovo în arena internaţională au inclus sprijin activ din partea Statelor Unite.

Deci, dacă această suspendare a dialogului strategic continuă, cu ce risc se confruntă Kosovo, în special având în vedere legăturile tot mai mari ale Serbiei cu Rusia şi China?

Jeffrey HavenierDupă cum am spus, dialogul strategic este doar unul dintre multele instrumente. [El eliberează] reprezintă pur și simplu o posibilitate pierdută. Nu reprezintă mai mult decât atât, dar este o pierdere reală de oportunitate.

Unele ţări din regiune au dialog strategic cu Statele Unite, altele nu, dar cred că parteneriatul şi cooperarea ar fi consolidate prin intermediul dialogului strategic. Astfel, efectul asupra Kosovo este pierderea oportunităţilor şi cooperarea. Ţările care lucrează mai aproape de SUA vor beneficia mai degrabă de o mai mare cooperare.

Ce mesaj transmite această decizie partenerilor UE şi NATO pentru priorităţile SUA în Balcani şi în special Kosovo?

Jeffrey Havenier: Nu cred că vor ajunge să spună că Kosovo nu este o prioritate. Dar aceştia vor realiza că SUA manifestă o preocupare mai mare pentru lipsa unei bune cooperări şi pentru parteneriatul dorit de Kosovo.

Mulţi împărtăşesc această opinie. Mulţi au luat de asemenea măsuri în diferite moduri. În timpul petrecut în Kosovo, am vorbit despre sancţiunile UE, care au semnalat de asemenea îngrijorare.

Având în vedere rolul Americii în construirea statului Kosovo, ce aţi spune unor kosovari obişnuiţi care ar putea fi îngrijoraţi de decizie?

Jeffrey Havenier: Aş spune asta: Statele Unite nu intenţionează să abandoneze parteneriatul cu oamenii din Kosovo. Dar, diferenţiem între dedicarea noastră faţă de statul kosovar, oameni şi instituţii şi orice guvern anume. Și, este clar că administrația Trump are preocupări cu privire la calitatea parteneriatului cu guvernul actualului prim-ministru Kurti.

 Şi ce aţi sfătui acum liderii kosovari, dacă ar dori să restabilească încrederea în Washington?

Jeffrey Havenier: Nu am făcut recent parte din discuţiile cu prim-ministrul, miniştrii şi omologii săi americani, aşa că nu ştiu exact ce recomandă guvernul SUA acum.

În timpul meu, ceea ce căutam era o cooperare mai strânsă cu privire la mecanismul dificil de abolire a sprijinului statului sârb pentru comunitatea sârbă din Kosovo, precum şi să nu luăm măsuri pripite sau unilaterale, cum ar fi închiderea clinicilor de sănătate, a birourilor de securitate socială sau alte lucruri similare.

Am convenit că acestea ar trebui integrate în structurile statului Kosovo, dar acest lucru ar trebui făcut într-un mod convenit prin dialog [pentru normalizarea relaţiilor cu Serbia].

Peter Sorensen este un negociator foarte bun. Găsind o cale de urmat, pentru a fi acceptabil pentru ambele părţi, cred că continuă să fie ceea ce cere această administraţie. Dar, cum am spus, nu am mai făcut parte din discuţiile astea de la sfârşitul lunii decembrie.