Hargrees: impasul politic lasă Kosovo fără voce, Constituţia trebuie respectată

Consiliul îndeamnă toate părţile să permită Curţii Constituţionale să-şi facă treaba, să-şi respecte deciziile fără echivoc şi să permită funcţionarea Adunării, alegerea guvernului şi a preşedintelui la începutul primăverii.

Potrivit acestuia, responsabilitatea pentru soluţie este comună din punct de vedere juridic şi politic, adăugând că dacă acest lucru nu este realizat, atunci alegerile noi rămân opţiunea, dar cu condiţia ca alegerile locale să fie iniţial bine organizate şi ca rezultatele să fie respectate.

Până la 30 septembrie, Curtea Constituţională urmează să vină cu o nouă hotărâre cu privire la procesul constituţional al Adunării Kosovo, în urma reclamaţiei Listei Sârbe cu privire la divizarea vicepreşedinţilor din rândurile comunităţilor.

De asemenea, Hargreaves afirmă că dialogul cu Serbia se desfăşoară lent din cauza lipsei instituţiilor din Kosovo şi a evoluţiilor politice din Serbia.

Comentând cu privire la condiţia stabilită de actualul prim-ministru kosovar Albin Kurti, pentru continuarea dialogului privind extrădarea lui Milan Radojici la Harreves, declară că este esenţial ca Radojciq şi alţi autori ai atacului de la Banjska să fie aduşi în faţa justiţiei cât mai curând posibil, ca impunitate pentru acest atac “să nu poată continua.

Diplomatul britanic a vorbit de asemenea despre integrarea instituţiilor sârbe de educaţie şi sănătate, declarând că integrarea acestora este extrem de sensibilă “, subliniind că soluţia trebuie găsită în cadrul juridic al Kosovo, prin înfiinţarea Asociaţiei municipalităţilor majoritare sârbe.

 În fiecare zi, așteptăm acum o altă hotărâre a Curții Constituționale, în ceea ce privește constituția și problema alegerii subheaderilor care provin din comunități. Care sunt aşteptările tale?

Jonathan HargreesVă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie. Înainte de a ajunge la acest punct, vreau să subliniez că această săptămână marchează a doua aniversare a atacului teribil asupra Banjska. Vreau să-mi exprim condoleanţele faţă de familie [poliţistul ucis, Africa] Gemenele şi cu mine vă asigurăm că continuăm să insistăm ca făptaşii acestui atac să fie urmăriţi şi aduşi în faţa justiţiei.

În ceea ce privește Curtea Constituțională, da, suntem cu toții așteaptă cu nerăbdare verdictul săptămâna viitoare, și sper că Curtea va fi în măsură să-l dea în timp.

Desigur, nu ştiu ce este, şi nu cred că vreunul dintre noi ştie sigur.

Cred că cel mai important lucru este ca toate părţile implicate să o ia foarte în serios, declarând public că vor observa orice sugerează sau ordonă Curtea şi, mai presus de toate, să acţioneze pentru a o îndeplini.

Suntem în această situaţie fără Parlament şi fără guvern deplin de foarte mult timp pentru interesul Kosovo. Şi cred că e foarte urgent acum. A fost mult timp urgent ca Adunarea să se formeze în mod corespunzător şi pentru un guvern funcţional.

Cred că Kosovo pierde în această perioadă, neavând o voce internaţională completă şi de încredere.

După cum am înţeles, aproape un miliard de euro de subvenţii şi împrumuturi sunt blocate în Adunare. Există, de asemenea, multe legi de adoptat. Astfel, populaţia kosovară pierde din cauza absenţei unei întregi adunări şi a guvernului.

Preocuparea pentru limba împotriva Curţii Constituţionale

Dar de ce simte Regatul Unit nevoia de a sublinia respectul deciziilor curţii? Există vreo îngrijorare că o parte nu o va respecta?

Jonathan Hargrees: Desigur, aceasta este o parte esenţială a Constituţiei Kosovo şi o parte esenţială a punerii în aplicare a statului de drept, unde Kosovo a făcut multe progrese în ultima perioadă. Kosovo trebuie să fie foarte mândru de acest lucru. De la independenţă, s-au înregistrat progrese majore în implementarea puternică a statului de drept.

Am fost preocupaţi, ca şi alţii, de cuvintele despre Curtea Constituţională şi de consecinţele pe care le-ar putea avea, dacă Curtea şi-ar putea desfăşura activitatea în mod corespunzător şi dacă deciziile sale ar fi pe deplin respectate.

Aşa că sper foarte mult şi mă aştept ca toate partidele politice şi întreaga societate să lase Curtea să lucreze şi, cel mai important, să aplice deciziile pe care le ia.

Vă referiţi la limba folosită de actualul partid câştigător al premierului Albin Kurti?

Jonathan Hargrees: Cred că este foarte important ca toate părțile să clarifice faptul că, în ciuda convingerilor politice, acestea sunt pe aceeași linie atunci când este vorba de Curtea Constituțională pentru a o lăsa să-și facă treaba și să-și respecte deciziile.

Noul potenţial electoral pentru soluţionarea impasului politic din Kosovo

Ce pericole vezi dacă această coroziune se extinde?

Jonathan HargreesCred că sunt prea multe riscuri. Era şi timpul. Avem nevoie ca Adunarea să fie funcţională şi capabilă să aleagă un nou preşedinte la începutul primăverii.

Kosovo are nevoie cu siguranţă de un buget aprobat. Trebuie să fie activ pe scena internaţională. Lucrăm cu Kosovo de mulţi ani, nu doar aici, ci şi pe o agendă internaţională.

Dorim să vedem Kosovo ca parte a mai multor organizaţii internaţionale. Dorim să-l considerăm partenerul nostru în securitatea europeană. Vrem să vedem că guvernul kosovar face lucruri care contează cu adevărat pentru toţi oamenii care trăiesc în Kosovo.

Şi toate astea sunt blocate. Nu cred că acest lucru este în interesul Kosovo.

 Dar am auzit şi opţiunea de a organiza un alt ciclu electoral. Kosovo îşi poate permite asta?

Jonathan Hargrees: În cazul în care acestea sunt necesare și în cazul în care părțile ajung la concluzia că sunt necesare pentru a avansa situația, atunci să le dețină. În primul rând, cred că este foarte important ca alegerile locale să se înţeleagă bine. Lucrăm din greu cu [centrul] Comisia electorală şi alţii trebuie să se asigure că alegerile locale sunt organizate corespunzător. Şi sper că sunt. Sper că vor participa mulţi cetăţeni din întreaga ţară. Sper că rezultatele sunt respectate și puse în aplicare. Cred că acesta este primul pas.

Dacă este nevoie de noi alegeri naţionale, deoarece acesta este singurul mod în care Kosovo poate ieşi din impasul actual, atunci lăsaţi-l să se desfăşoare.

Sunt încrezător că toate partidele şi instituţiile le vor organiza cel puţin la fel ca şi alegerile din februarie anul trecut.

 Unde vedeți responsabilitatea principală atunci când vine vorba de rezolvarea acestei unități?

Jonathan Hargrees: Cred că sunt toate partidele politice. Desigur, există probleme juridice şi instituţionale şi aceasta este activitatea Curţii Constituţionale. Dar trebuie să existe o combinație de abordări juridice și politice.

Nu cred că vom merge dincolo de asta, dacă partidele nu fac ceea ce sistemul cosmopolitic este construit pentru ca oamenii şi partidele să lucreze împreună, să găsească soluţii politice în interesul ţării, să respecte şi să pună în aplicare Constituţia.

Prin urmare, solicit tuturor partidelor politice să găsească împreună orice soluţie posibilă.

Nu ştiu care este cea mai bună combinaţie, dar cred că, pe lângă respectarea procedurilor legale, este nevoie de multă muncă, mult curaj politic din partea liderilor acestei ţări.

Știu că nu este ușor și că situația este dificilă pentru fiecare dintre ele, dar acesta este exact curajul politic de a face compromisuri și de a lucra împreună pentru interesul țării, de asta avem nevoie.

“Preocupări de limbă împotriva Curţii Constituţionale”

Ai menţionat limba folosită mai devreme. Critica Curţii Constituţionale este exact ceea ce a determinat Statele Unite să suspende dialogul strategic planificat cu Kosovo. Măsurile UE faţă de Kosovo, impuse în urmă cu doi ani, sunt încă în vigoare. Care este parteneriatul sau relaţiile actuale dintre Regatul Unit şi Kosovo?

Jonathan Hargrees: Sunt în ţara asta de 18 luni. Sunt foarte privilegiat să fiu aici, în acest rol, ca ambasador britanic. Primul lucru care m-a impresionat, la aproape fiecare întâlnire pe care am ţinut-o aici, este profunzimea şi căldura relaţiei dintre Kosovo şi Regatul Unit, care, după cum ştiţi, datează din 1999, când trupele britanice au fost printre primele care au venit ca parte a operaţiunii NATO. În 2008, Regatul Unit a fost prima ţară care a recunoscut independenţa Kosovo. Am cooperat mult şi profund pentru securitate şi credem că Kosovo ar trebui să fie şi este o ţară independentă şi suverană. Prin urmare, cred că relaţia dintre Regatul Unit şi Kosovo are rădăcini foarte puternice şi suntem foarte mândri de acest lucru şi continuăm să fim şi vom continua să facem acest lucru.

Avem unele preocupări pe care le împărtășim cu alți parteneri internaționali. Am menţionat unele dintre aceste preocupări legate de limba împotriva Curţii Constituţionale. I-am spus public. Am declarat public că sunt îngrijorat de unele dintre acţiunile întreprinse, în special în nordul Kosovo în ultimele câteva luni, care nu au fost efectuate în cadrul unei consultări reale cu comunităţile afectate şi care au încurajat teama şi instabilitatea acestor comunităţi.

Sunt îngrijorată când aud oameni care pun la îndoială fundamentul acestui stat, care, din perspectiva noastră, se bazează pe Planul Ahtisaari, aşa cum este reflectat în Declaraţia de Independenţă şi Constituţie; care formează legătura fundamentală dintre ţările noastre, pentru că pe această bază, am sprijinit asistenţa noastră de bază pentru ca Kosovo să obţină recunoaştere din peste 100 de ţări.

 Credeţi că Kosovo nu se bazează suficient pe aceasta?

Jonathan Hargrees: Îmi fac griji când aud că oamenii deschid această discuţie, deoarece cred că este foarte important ca Kosovo să continue să se bazeze pe fundaţia care a adus recunoaşterea statului. În special, protecţia comunităţilor nemajore, care se afla în centrul celor trei documente menţionate. Avem nişte... Am dori să vedem o aplicare mai activă a acestor principii, protecţia reală a drepturilor comunităţilor non-majore, un limbaj şi o acţiune cu adevărat active, care garantează că toate comunităţile non-comuniste care trăiesc în această ţară se simt cu adevărat protejate, simt că au un viitor aici, simt că fac parte din această ţară.

 Cred că ai trimis aceste mesaje către actualul prim-ministru, Kurti, în timpul întâlnirilor tale. Vezi disponibilitatea?

Jonathan Hargrees: Cred că oamenii m-au auzit spunând aceste lucruri adesea în public și, desigur, spun aceleași lucruri în particular. Am fost încurajat de ceea ce primul ministru a spus în mesajul său video către comunitatea sârbă în urmă cu aproximativ o săptămână, unde a vorbit despre angajamentul său faţă de comunitatea sârbă kosovară, în special angajamentul său de a coopera cu tinerii primari sârbi din Kosovo, dacă şi când sunt aleşi, în special în patru municipalităţi nordice.

El a vorbit despre discuţii reale cu ei despre unele dintre deciziile care le pot afecta viaţa. Ceea ce am auzit a fost cu adevărat încurajator. Ceea ce am dori să vedem acum și în următoarele luni și ani sunt lucrări, dincolo de cuvinte, care demonstrează cu adevărat că el și guvernul o au. Iar pentru sârbii kosovari şi alte comunităţi necomunicative să simtă că aceasta este o ţară în care au viitorul, au aceleaşi drepturi pentru servicii şi protecţie ca oricine altcineva.

 Credeți că acest lucru ar trebui să fie printre prioritățile viitorului guvern? Şi ce alte priorităţi crezi că ar trebui să aibă viitorul guvern?

Jonathan Hargrees: Desigur, cred că acesta este unul dintre lucrurile cu adevărat importante şi un lucru în care noi, ca comunitate internaţională, ne concentrăm foarte mult, pe motivul pentru care am menţionat-o, a fost atât de esenţial pentru fundamentul relaţiei noastre. Dar, desigur, acum, sunt bucuros să spun că am vizitat aproape toate municipalităţile din Kosovo. Mai am doar câteva de vizitat. În timpul vizitelor în aceste municipalităţi, am vorbit cu primarii şi rezidenţii. Desigur, am auzit mai multe despre ei. Am auzit că oamenii îşi fac griji pentru gestionarea apei şi a deşeurilor.

Îi auzim în timpul campaniei electorale...

Jonathan Hargrees: Exact. Ascult oamenii care vorbesc despre calitatea educaţiei. Și, aud tineri, ca săptămâna trecută, la unul dintre evenimentele Procesului de la Berlin aici, vorbind despre ceea ce îi face să rămână și să lucreze și să fie productivi în această țară, în loc să simtă că pot avea o viață mai bună în altă parte. Vorbesc adesea cu grupurile de femei, care se tem de violenţa bazată pe gen. Există multe lucruri în această ţară cu care orice nou guvern trebuie să se ocupe, împreună cu unele dintre elementele fundamentale care, după cum spun eu, formează fundaţia acestei ţări.

Dialogul cu Serbia

 Dar dialogul cu Serbia? Circumstanţele, atât în Serbia, cât şi în Kosovo, nu par favorabile pentru continuarea acestui proces. Cum poate evolua acest proces din punctul tău de vedere?

Jonathan Hargrees: E un secret că nu se mişcă atât de repede. Și, nu este surprinzător, având în vedere absența unui Parlament și a unui guvern cu competență deplină aici. De asemenea, înţelegem că în prezent există multe evoluţii în Serbia, care primesc multă atenţie politică.

Prin urmare, este dezamăgitor şi tulburător faptul că dialogul nu se desfăşoară rapid acum. Dar UE are un mare reprezentant special, și o echipă mare, care știu că lucrează din greu pentru a pregăti terenul pentru momentul în care o oportunitate mai bună de a avansa se prezintă. Cu siguranţă, Regatul Unit este hotărât să o sprijine UE în acest proces. Între timp, se asigură că condiţiile din Kosovo sunt cele mai bune, pentru a permite un mediu bun pentru aceasta. Acest lucru poate face Kosovo, în ciuda discuţiilor bilaterale sau trilaterale. Dar baza dialogului va fi influenţată în mare măsură de condiţiile de pe teren. Cred că acesta este un lucru care controlează Kosovo şi guvernul său.

Ar trebui extrădarea lui Milan Radojic să fie condiţia pentru continuarea dialogului?

Însă există o altă condiţie, ca prim-ministrul Kurti să continue dialogul, şi anume extrădarea lui Milan Radojici, care şi-a asumat responsabilitatea pentru atacul armat asupra Banjska. Consideraţi această cerinţă legitimă?

Jonathan Hargrees: Cred că este foarte important ca Milan Radoic şi alţi făptaşi ai atacului Banjska să fie aduşi în faţa justiţiei cât mai curând posibil.

 Unde?

Jonathan Hargrees: Cred că iniţial este o chestiune pentru autorităţile sârbe, iar noi, într-un mod stabil şi ordonat, vorbim cu autorităţile sârbe despre aceasta. Nu vreau să intru în ceea ce se întâmplă în continuare, deoarece cred, în primul rând, că este o chestiune a sistemului judiciar sârb să se ocupe de acest lucru. Dar asta e cu adevărat important. Nu putem continua cu impunitatea pentru acest atac teribil şi trebuie să existe acţiuni împotriva dlui Radocik şi a colegilor săi.

Vrei să spui că prim-ministrul ar trebui să respecte această condiţie?

Jonathan Hargrees: Nu mă refeream dacă ar trebui sau nu să fie o condiţie pentru dialog. Cred că este un proces care trebuie să se întâmple. De asemenea, cred că cu cât Kosovo şi Serbia vor fi din nou pe drumul cel bun, cu un dialog constructiv între ele, cu atât mai bine va fi pentru poporul kosovar.

< x0)

Există, de asemenea, o discuţie în curs de desfăşurare şi aţi menţionat mesajul primului ministru către comunitatea sârbă săptămâna trecută despre integrarea sistemului de sănătate şi educaţie. Liderul listei sârbe, Zlatko Ellek a spus că asta e, într-un fel, linia roşie pentru ei. Cum vezi acest proces? Sunteţi implicat în discuţii cu Guvernul Kosovo pe această temă?

Jonathan Hargrees: Este un subiect foarte sensibil și, desigur, fiecare familie se va gândi foarte serios la calitatea educației și a asistenței medicale, de unde va veni, cum va continua, cum va fi finanțată, cum vor continua copiii lor să aibă acces la ele. Deci e extrem de... Aceste două probleme sunt extrem de sensibile şi, între timp, sunt mari probleme pentru oamenii din Kosovo şi contează pentru familiile din întreaga ţară.

Acestea sunt oferite în prezent de structurile sârbe. Şi, am susţinut întotdeauna că modul principal în care acestea ar trebui să fie guvernate şi reglementate, conform cadrului juridic al Kosovo, ar fi prin mecanismul convenit al unei asociaţii a municipalităţilor majoritare sârbe. Și, încă mai credem că acesta este scopul final, pentru a ajunge la un acord, a forma și a implementa o asociație care supraveghează aceste servicii.

 Sunteţi de acord că aceste servicii ar trebui alese în cadrul Asociaţiei, aşa cum s-a prevăzut în proiectul de stat care a fost prezentat Primului Ministru Kurti?

Jonathan Hargrees: Cred că asocierea ar trebui să fie punctul final, iar orice activitate de sănătate și educație ar trebui să fie în conformitate cu înființarea unei asociații. Cred că următorul punct foarte important este, și poate un punct mai important este, așa cum am spus, acestea sunt servicii care afectează direct familiile și persoanele. Și, fiecare politician, oriunde în lume, cred că ar fi de acord că având o consultare reală, o implicare reală a comunităților care vor fi afectate de schimbări, în modul în care le comunicați astfel de probleme importante, aceasta ar trebui să fie o conversație reală.

După cum am spus, am fost foarte încântat să-l aud pe prim-ministru spunând că ar fi dispus să discute astfel de chestiuni cu noii primari. Dar, de asemenea, cred că există canale diferite prin care este necesar ca autorităţile kosovare să aibă o comunicare reală, personală şi directă cu comunităţile afectate şi să găsească o cale prin care, indiferent ce se întâmplă cu aceste servicii, să rămână accesibile, de înaltă calitate şi accesibile.

Şi, aşa cum am spus, acest lucru ar trebui să se întâmple în cadrul dialogului condus de UE, deoarece este un angajament pe termen lung al Kosovo. Dar, de asemenea, și cel mai important, cred, [în consultare] cu comunitățile care vor fi afectate de acestea.

Dar după ce s-a întâmplat în ultimii doi ani în nord, se pare că dialogul, comunicarea, nu a fost niciodată mai departe de sârbii locali şi autorităţile oficiale din Pristina. După cum am spus, şeful listei sârbe a declarat deja că acestea sunt liniile roşii. Care ar fi modul în care guvernul kosovar i-a abordat pe aceşti oameni, poate că şi-ar restabili credinţa şi ar deschide discuţiile pe această temă?

Jonathan Hargrees: Bineînţeles că nu pretind că e uşor, iar noi, în Regatul Unit, avem un fel de experienţă comunitară care, de mult timp, nu au avut încredere unul în celălalt. Mă refer, desigur, la situaţia din Irlanda de Nord. Cu timpul, s-au găsit modalităţi prin care aceste comunităţi să creeze forme mai bune de dialog.

Cred că o parte importantă este utilizarea diferitelor mecanisme de conversație onestă, atât prin reprezentanți politici, cât și prin societatea civilă și alți reprezentanți autentici ai comunităților. Dar, poate chiar mai important, este faptul că Kosovo, aşa cum mi s-a spus adesea şi sunt de acord cu acesta, are un cadru juridic foarte bun pentru protejarea drepturilor comunităţilor din afara SUA. Cadrul există, dar ceea ce nu se întâmplă întotdeauna este aplicarea sa în moduri clare, accesibile și durabile.

Există instituţii şi mecanisme foarte utile care pot ajuta, de exemplu, Inspectoratul de Poliţie, o bună organizaţie, dar care ar trebui să fie şi mai accesibilă şi să dea un răspuns la plângerile adresate. Rolul poporului este, de asemenea, extrem de important. Există, de asemenea, Biroul pentru afaceri ale Comisiei, lângă Biroul Primului Ministru, care trebuie să se ocupe de chestiunile lingvistice, Biroul comisarului pentru limbi străine și multe altele.

Aceste structuri există, dar, adesea, există țări incomplete, lipsa de fonduri sau obstacole pentru comunitățile care să aibă acces la ele sau să știe exact cum funcționează. Prin urmare, cred că există multe măsuri practice care pot fi luate, dincolo de cuvintele bune şi declaraţiile în scopuri, şi care ar arăta de fapt că autorităţile kosovare doresc să faciliteze simţirea sârbilor kosovari în această asociere.

Mă voi opri pentru un pic mai mult dialog. Se pare că dialogul cu Serbia împiedică progresul Kosovo către noi recunoaşteri şi aderări în diferite organizaţii, cum ar fi Consiliul Europei sau chiar NATO. Dacă Serbia nu continuă să coopereze, este puţin ipotetic, dar dacă Serbia continuă să nu coopereze, există un punct în care comunitatea internaţională va spune “destule cu întârzieri pentru Kosovo, haideţi să o ajutăm să avanseze”?

Jonathan Hargrees: Serbia şi Kosovo şi-au asumat angajamente în diferite puncte în timpul acestui proces de dialog, aşa cum aş putea numi-o, de-a lungul anilor, şi am dori să vedem ambele părţi Serbia şi Kosovo implementând pe deplin aceste angajamente. Aceasta înseamnă, desigur, că Serbia are responsabilitatea pentru lucrurile pe care le-a promis, dar Kosovo trebuie să continue cu lucrurile pe care şi le-a asumat. Cred că acesta este cel mai bun mod pentru Kosovo de a face mai multe progrese către instituţiile în care, de fapt, dorim să vedem.

Vrem ca Kosovo să facă parte din NATO. Vrem ca Kosovo să facă parte din Uniunea Europeană. Vrem ca Kosovo să facă parte din Consiliul Europei. Adesea, apărăm cazul Kosovo. Dar este mai dificil atunci când există locuri care văd ce se întâmplă, și ei văd unele jurăminte care nu au fost încă îndeplinite. Este greu pentru noi să-i convingem pe alţii că Kosovo ar trebui să facă parte din cluburile în care sunt membri, dacă nu îndeplineşte jurămintele pe care şi le-a asumat.

Ceea ce pare să deranjeze mulţi oameni din această ţară şi că, aşa cum am menţionat la începutul acestei discuţii, este esenţial pentru relaţia noastră. Şi, după părerea mea, cea mai bună cale pentru ca oamenii din această ţară să se simtă în siguranţă este ca Kosovo să fie membru al acelor organizaţii internaţionale care garantează securitatea.

Aş dori, aşa cum am spus, ca Kosovo să facă mai multe progrese către NATO. Aş dori ca Kosovo să joace un rol şi mai important în ceea ce numim uneori un export de securitate. Kosovo are capacităţi şi capacităţi extraordinare, pe care le lucrăm împreună, de exemplu în Operaţiunea Interfx, unde Forţele de Securitate din Kosovo au ajutat la instruirea ucrainenilor.

Prin urmare, cred că este în interesul Kosovo să facem lucruri care ne permit să ajutăm Kosovo să devină parte a acestor organizaţii internaţionale. Dar şi Kosovo ar trebui să poată convinge membrii existenţi ai acestor organizaţii că ar putea face parte din acestea.