Guvernul francez ruinat

Parlamentul Franţei a răsturnat guvernul Primului Ministru Francois Bayrou după nouă luni de la putere, după ce executivul său a pierdut votul de încredere pe care l-a solicitat în 8 septembrie.

În timpul votului la Adunarea Naţională, 364 de deputaţi au votat pentru eliminarea guvernului, între timp 194 s-au opus.

În conformitate cu articolul 50 din Constituție, prim-ministrul trebuie să predea demisia guvernului său”, a declarat președintele Parlamentului, Yael Brown-Pivet.

AFP, apelând la surse, a declarat Bayrou va preda demisia sa președintelui Emmanuel Macro marți dimineața.

Bayrou este al treilea prim-ministru pe care Franţa îl are în 12 luni.

Se preconizează că prăbuşirea guvernului va cauza şi mai multă instabilitate celei de-a doua economii ca mărime a Uniunii Europene.

Bayrou, un politician centrist, 74 de ani, a fost nominalizat de preşedintele Emmanuel Macron cu mai puţin de nouă luni în urmă.

Bayrou a declarat că consideră că reducerile sunt necesare pentru a reduce deficitul şi datoriile sporite ale statului francez.

Dar parlamentarii opoziţiei au promis să folosească oportunitatea de a-i doborî pe Bayrow şi guvernul său minoritar format din miniştri centristi şi de dreapta. Demiterea lui îl va forţa pe Macron să lanseze o altă căutare greu câştigată pentru înlocuirea sa.

Adunarea Naţională, care are 577 de deputaţi, a suspendat vacanţele de vară pentru a organiza sesiunea extraordinară Bayrow, care a început luni la ora 1500.

Bayrow avea nevoie de votul majorităţii pentru a supravieţui. Prăbuşirea guvernului condus de el pune Franţa într-o nouă criză.

Parlamentarii de departe de dreapta şi stânga care, înainte de audiere, au declarat că vor vota împotriva guvernului Bayrow, au peste 320 de locuri în Adunarea Naţională, în timp ce centrii şi aliaţii conservatori au 210 sos.

Bayrow şi-a exprimat dezamăgirea duminică, spunând că adversarii amărâţi de la ambele capete ale spectrului politic s-au alăturat împotriva lui.

Ce înseamnă guvernul? Acestea sunt grupuri politice care, nu numai că nu sunt de acord cu nimic, dar, și mai rău, poartă un război civil deschis unul împotriva celuilalt”, a declarat el într-un interviu pentru mass-media online.

Acum, Macron va fi din nou obligat să găsească un succesor care va lucra în același mediu fragil și se confruntă cu aceleași probleme bugetare care au afectat atât Bayrow și predecesorii săi.

Chiar şi Macron însuşi a promis să rămână în funcţie până la sfârşitul mandatului, dar riscă să se întoarcă la un preşedinte fără a influenţa planul intern dacă paralizia politică continuă.

În cadrul sistemului politic francez, premierul este numit de președinte, responsabil în fața Parlamentului și este responsabil pentru punerea în aplicare a politicilor interne, în special a celor economice.

Președintele are o mare putere asupra politicii externe și a afacerilor europene, precum și comandantul-șef al forțelor armate.

Discutând că sunt necesare reduceri mari pentru reglementarea finanţelor publice, Bayrow a propus o limită a cheltuielilor de 44 de miliarde de euro în 2026, deoarece deficitul Franţei de anul trecut a atins 5,8% din producţia internă brută, mult mai mare decât obiectivul oficial al UE de 3%.

Franța se confruntă, de asemenea, cu o criză majoră a datoriilor. La sfârșitul primului trimestru al anului 2025, datoria publică a Franței a ajuns la 3,346 trilioane de euro sau 114 la sută din PIB.

Planul lui Bayrow, inclusiv eliminarea a două sărbători oficiale, a fost aspru criticat de rivalii săi politici. / REL