Dronna şi vehiculele blindate din care state a achiziţionat Kosovo arme în ultimii ani?

Acest proces a început în 2018, ca urmare a adoptării modificărilor legislative și se preconizează că va dura zece ani.

Kosovo, cu o populaţie de 1,5 milioane, urmează să aibă peste 7 500 de soldaţi şi rezerve active, precum şi o forţă de poliţie de aproximativ 9 000 de membri.

Statele Unite au sprijinit transformarea KSF în armată de la început, dar nu NATO, care insistă ca KSF să-şi menţină îndatoririle iniţiale, cum ar fi reacţia la criză sau protecţia civilă.

Ministerul Apărării din Kosovo confirmă că Radio Europa Liberă Că toate armele pe care Kosovo le-a achiziţionat în ultimii patru ani sunt conforme cu standardele NATO. Acestea sunt în principal arme achiziționate de Statele Unite, Turcia, Germania și alte țări”.

Purtătoarea de cuvânt Liridona Gashi nu dezvăluie cât de mult a cheltuit anul acesta pe arme, dar subliniază faptul că acest guvern a investit de mai multe ori în trecut.

În septembrie, KSF a fost de acord cu temerile cumpărate de modelul RQ-20 Puma LE.

În august, KSF este echipat și cu vehicule blindate achiziționate de Statele Unite.

Anul trecut, a aplicat pentru a cumpăra alte 200 de rachete antitanc, Yavelin, și este acum în curs de plată.

Kosovo a cumpărat de asemenea o flotă de drone turceşti, Bayraktar, în 2023.

Primul Ministru kosovar Albin Kurti a anunţat că Kosovo a cumpărat temerile Bayraktarului în 2023.

În 2018, SUA către Kosovo a ajuns la vehiculele militare de tip Humvee. Guvernul kosovar a semnat un contract cu compania americană AM General pentru achiziţionarea a 51 de vehicule de acest tip.

Doi ani mai târziu, Kosovo a cumpărat alte vehicule militare din SUA, în timp ce în 2021 guvernul SUA a donat Kosovo 55 de vehicule A. SV.

În ultimii ani, guvernul kosovar a majorat bugetul sectorului apărării în acest an la 207,8 mn euro.

KSF este instruit în mod constant în baze americane și europene și participă, de asemenea, la exerciții multinaționale, cum ar fi “Defeder Europe”.

La sfârşitul anului trecut, Kosovo a semnat de asemenea un acord cu Turcia pentru construirea primei sale fabrici de muniţie.

Gashi, de la Ministerul Apărării, declară că aşteptările sunt ca acesta să funcţioneze “în doi ani”. În timp ce, pentru cooperarea militară declarată în martie între Kosovo, Albania şi Croaţia, declară că în prezent “este elaborat planul comun de activităţi”.

Cu toate acestea, drumul Kosovo către NATO este încă lung, deoarece patru ţări din alianţă nu îşi recunosc cetăţenia.

Fostul ministru al apărării din Albania, Fatmir Mediu, sugerează înfiinţarea unor capacităţi militare comune.

“Singura modalitate de a face faţă acestui tip de agresiune politică a Serbiei în cooperare cu China şi Rusia este de a construi trei elemente importante: o desfăşurare militară a ţărilor NATO în regiunea balcanică, un detector politic pentru o analiză comună a problemelor de securitate şi o transparenţă economică. Acestea sunt legate între ele”.

Referindu-se la experienţa ţărilor baltice, Mediu apreciază iniţiativa Albaniei, Kosovo şi Croaţiei de cooperare în domeniul apărării, în speranţa că aceasta va fi ridicată la un nivel mai avansat.

Ministerul Apărării din Albania, care a fost gazda ceremoniei de semnare a acordului, a anunţat că, în septembrie 2025, ghidul, care se află în etapele finale ale dezvoltării, va fi prezentat ministerelor din Albania, Kosovo şi Croaţia spre aprobare.

Declaraţia, semnată de actualul ministru kosovar al apărării, Ejup Macedonia, ministrul albanez al apărării, Pirro Veng, şi ministrul croat al apărării, Ivan Anuspic, au stabilit patru puncte de cooperare:

promovarea competențelor de apărare și cooperarea în sectoarele respective;

Intensificarea interacțiunii prin exerciții de educație, formare și militare;

Reacţia la ameninţările hibride şi consolidarea rezistenţei;

Sprijin deplin pentru integrarea euro-atlantică.

Achiziționarea capacităților de protecție este prima obligație din declarație. Potrivit Macedoniei, scopul este de a face un singur ordin în locul celor trei ordine separate de fiecare ţară.

De exemplu, pentru un sistem de [arme], pe care suntem interesaţi de cele trei state să-l cumpere din SUA, să facă comanda ca achiziţie, folosindu-se de legislaţia fiecărei ţări, dar că cantitatea şi ora literaturii să fie realizate ca fiind comune, deoarece din SUA, atunci când cumpăraţi mai mult, costă mai mult şi vine mai repede, a declarat Ejup Macedonia, ministrul apărării în exerciţiu al Kosovo.. /Periscopi/