Creșterea ratelor dobânzii, experți: inflația și criza instituțională afectează

Ratele dobânzilor la băncile comerciale din Kosovo au marcat creşteri semnificative faţă de luna trecută, împovărând bugetele familiale şi planurile de investiţii pentru întreprinderi. Radio Reporter Europa Libera, prezentandu-se ca clienti interesati, a testat piata bancara la sfarsitul lunii august. Diferența a fost evidentă: mai multe bănci au oferit împrumuturi cu [...]
Radio Reporter Europa Libera, prezentandu-se ca clienti interesati, a testat piata bancara la sfarsitul lunii august.
Diferenţa a fost evidentă: unele bănci au oferit împrumuturi la rate ale dobânzii de peste 7%, o 8% de aproximativ 6% atâta timp cât acestea au fost anterior, în timp ce ratele de afaceri au crescut peste 10%.
Angajații băncii au dat răspunsuri similare: “Daggers au crescut foarte mult”, dar nimeni nu a dat o explicație clară de ce.
În întrebările adresate mai multor bănci în această privință, inclusiv Raiffeisen, BKT, ProCredit, NLB, TEB și BPB Radio Free Europe nu au primit răspunsuri.
Însă, creşterea confirmă Banca Centrală a Kosovo (BQK), chiar dacă în cifre mai mici decât cele prezente de bănci.
Conform datelor BQC, s-a trimis REL, rata medie a dobânzii la credite în iulie 2025, a fost de 6,38%, în scădere de la 6,17% pe an în urmă.
Potrivit angajaţilor băncii, creşterea efectivă a început din august.
Factori care au afectat creşterea
Experţii financiari declară că creşterea ratelor dobânzilor este legată în principal de trei factori: politicile Băncii Centrale a Kosovo, inflaţia şi criza instituţională.
Fostul guvernator al BQ Fehmi Mehmeti explică faptul că un impact major a avut creșterea rezervelor obligatorii pe care băncile trebuie să le mențină.
În timp ce băncile au păstrat anterior capital de 8% până la 12% din activele pe cale de dispariţie, din luna iunie a acestui an CEC a crescut această rată la 10% la 14%.
Aceasta înseamnă că, pentru orice împrumut acordat, băncile trebuie să păstreze mai mult capital social. Și, pentru a compensa acest blocaj “al capitalului”, băncile cresc adesea ratele dobânzilor față de clienți, spune Mehmet.
De exemplu, dacă o bancă împrumută 100 mn euro, ea trebuia să păstreze opt milioane de euro în capital, în timp ce acum este cu zece milioane de euro mai mult blocat decât două milioane de euro care nu pot fi folosite pentru împrumuturi noi”, explică Mehmeti, fondatorul Institutului de Cercetare Economistă şi Finanţelor, pentru Radio Europa Liberă, difuzat Periscop.
Această problemă a fost reglementată de regulamentul privind Academia de Capital a băncilor în 2015, care a definit capitalul holding de la 8% la 12% din totalul activelor pe cale de dispariție.
Dar CEC a confirmat la Radio Europa Liberă că a plasat încă 2% pe activele periculoase.
Această decizie a fost luată anul trecut, dar punerea sa în aplicare a început în iunie și vizează consolidarea sustenabilității sectorului financiar din Kosovo”.
Mehmeti spune că un alt motiv pentru creşterea ratelor dobânzilor este creşterea inflaţiei.
În luna august a acestui an, inflaţia a ajuns la 4,5%, faţă de 1,4% în luna august a anului trecut.
Când prețurile cresc, banii pierd”, spune Mehmeti, și, pentru a proteja împotriva acestei pierderi, băncile cresc ratele dobânzii.
Inflaţia subx0 mare creşte riscul ca cetăţenii să nu-şi permită plăţi de credit, deoarece cheltuielile zilnice sunt mai mari. Acest lucru determină băncile să solicite un preț mai mare pentru pericol, ceea ce duce la o dobândă mai mare”, adaugă Mehmet.
Pe lângă factorii economici, Majid Bektash, profesor de economie la Universitatea din Pristina, declară că criza politică a afectat şi ratele dobânzilor.
Kosovo, acum şi multe luni, este în funcţie de guvern şi nu are o Adunare complet constituţionată.
Bektash afirmă că nedepunere de donaţii sau împrumuturi internaţionale, care necesită aprobarea a două treimi din voturi în Adunare, a redus circulaţia monedei euro pe piaţă.
Lipsa banilor scade oferta și crește cererea de împrumuturi, împingând băncile să crească dobânda”, Bektas explică Radio Europa Liberă.
Din cauza blocadei instituționale, nu au fost încă aprobate opt acorduri internaționale de finanțare și de credit cu Uniunea Europeană, publicate anul trecut pe site-ul oficial al Parlamentului.
Atât pentru Mehmet, cât şi pentru Bektas, situaţia este interesantă pentru piaţa bancară, întrucât ratele dobânzii pentru credite cresc, în timp ce cele pentru depozite sunt mai lente.
Bektash declară că scăderea ratelor dobânzilor la credite poate fi realizată prin creşterea concurenţei.
Permite noilor bănci să intre pe piața țării pentru a forța băncile existente să reducă ratele dobânzii”, declară Bektash, adăugând că profiturile bancare sunt în prezent ridicate.
Băncile comerciale din Kosovo definesc individual ratele dobânzii şi ale depozitelor, pe baza politicilor lor de afaceri, iar CEC nu are dreptul să intervină direct asupra lor.
Conform CEC, piața bancară funcționează ca o piață liberă, în cazul în care condițiile pieței determină costul fondurilor și al împrumuturilor.
În Kosovo, 11 bănci comerciale operează, în timp ce nouă instituţii microfinanciare care oferă împrumuturi cetăţenilor operează. Deşi condiţiile celor din urmă sunt mai uşoare, ratele dobânzii aplicate sunt semnificativ mai mari, aproximativ 20%. /Periscop/












