Blocada instituţională se extinde, avertizează consecinţele economice, politice şi internaţionale grave

Chiar și pentru cel puțin 25 de zile, lansarea procedurilor de formare a Guvernului a fost amânată, odată cu hotărârea Curții Constituționale. Însă, ca urmare a acestei întârzieri, au fost avertizate grave consecinţe economice, politice şi internaţionale. Naim Jakaj, cercetător la Institutul de Justiţie din Kosovo, declară că dacă blocada continuă şi guvernul nu mai este format [...]
Chiar și pentru cel puțin 25 de zile, lansarea procedurilor de formare a Guvernului a fost amânată, odată cu hotărârea Curții Constituționale. Însă, ca urmare a acestei întârzieri, au fost avertizate grave consecinţe economice, politice şi internaţionale.
Naim Jakaj, cercetător la Institutul pentru Justiţie din Kosovo, declară că dacă blocada continuă şi guvernul nu se formează până la 31 octombrie pentru a urmări în justiţie bugetul de 2026 al Adunării, vor exista consecinţe financiare semnificative.
“Consecinţele vor fi iniţial bugete financiare, interne, între timp cele pe care le putem face parte din excluderea fondurilor din planul de creştere deoarece nu suntem capabili să luăm o decizie, prin urmare adoptă aceste acorduri internaţionale, deoarece chiar şi pentru adoptarea acestor acorduri internaţionale este nevoie de după ce guvernul nu poate fi luat într-un angajament propriu-zis, deoarece nu mai poate executa acele obligaţii pe care le adoptă pentru a le îndeplini”, a afirmat Jakaj.
Potrivit analistului Shkodran Ramadani, în plus faţă de consecinţele economice şi internaţionale, lipsa compromisului pentru formarea de noi instituţii pentru atâta timp va dăuna şi aspectului politic al Kosovo.
La 30 septembrie, decizia interimară a curţii, care a fost emisă în conformitate cu obligaţia oficială, va fi finalizată, dar şi pe baza cererii depuse provizoriu, cu o săptămână în urmă de Lista Sârbă.
În cererea sa, lista sârbă solicită Curţii să ordone şefului parlamentului Dimal Basha să repete votul electoral al vicepreşedinţilor comunităţilor şi să facă acest lucru în pachete.
Pe de altă parte, deși nu au dat rezultate în activitatea lor, bugetul a fost cheltuit pe salariile parlamentarilor.
În perioada 15 aprilie-30 septembrie, când expiră ultima măsură provizorie a constituţiei, parlamentarii vor fi plătiţi în total peste 1,26 mn euro din bugetul de stat. Şi în afară de salariul lor de bază, au compensaţii suplimentare, inclusiv cele pentru angajarea asistenţilor.
Pe baza calculării salariilor lor, parlamentarii pentru activitatea desfăşurată în cadrul dezvoltării sesiunii constituţionale au primit în continuare aproximativ 460 de mii de euro, precum şi pentru zilele pauzei. Audierile de constituire, începând cu 15 aprilie, au avut loc în principal la fiecare 48 de ore.
Şi pentru zile de concediu în timpul celor două măsuri provizorii numite de Constituţie, pe 30 septembrie, acestea vor rotunji 340.000 euro ca valoare de plată pentru ei./Periscopi/












