acum 3 oreA aterizat în seif: Când politica se confruntă cu Constituţia
Periskopi(acum 9 luni)
(acum 9 luni)În cadrul Adunării Kosovo au avut loc dezbateri puternice privind interpretarea Constituţiei şi rolul partidelor politice. În timp ce Curtea Constituţională a pronunţat mai multe hotărâri, punerea lor în aplicare a rămas parţială, ridicând întrebări cu privire la necesitatea unor posibile modificări constituţionale. Curtea Constituţională a emis deja două condamnări pentru instituţia constituţională. [...]
Curtea Constituţională a pronunţat deja două condamnări pentru ca Adunarea Kosovo să fie obligatorie şi se aşteaptă cel puţin o treime.
Inexactitățile și îndoielile cu privire la măsurile luate în acest proces au forțat partidele politice să abordeze cel mai înalt caz în interpretarea Constituției, urmează: Periscop.
De la dezbaterea asupra votului secret până la alegerea divizată a liderilor adjuncţi din comunităţile minoritare, o serie de chestiuni au fost plasate sub conducerea constituţionalităţii.
Dar chiar dacă judecăţile au fost declarate, ele nu au fost pe deplin respectate.
Decizia din 26 iunie, prin care se dispune constituţia în termen de 30 de zile, este cel mai clar exemplu: termenul limită a trecut, în timp ce Adunarea nu a fost încă pe deplin introdusă.
Lipsa unor măsuri punitive în hotărârile Curții a lăsat loc pentru diferite interpretări atât de către politicieni, cât și de către experți în drept.
Una dintre întrebările adresate în rândul comentatorilor este: Poate fi ea numită o adunare funcţională cu un lider şi patru viceprimi, aşa cum este astăzi?
Constituţia defineşte clar: Adunarea trebuie să aibă un preşedinte şi cinci vicepreşedinţi şi nu menţionează nicio altă formulă.
Dar în acest vid instituțional există o altă întrebare: este timpul pentru schimbări constituționale care ar aduce mai multă claritate sau, pur și simplu, mai mult spațiu pentru noi interpretări?
Unii experţi în drept constituţional şi analişti politici, cu care Europa Liberă a vorbit, nu consideră necesară modificarea Constituţiei Kosovo.
Potrivit acestora, actuala preocupare din cadrul constituţiei nu provine din incertitudini constituţionale, ci din lipsa voinţei politice a partidului.
În principiu, constituțiile sunt concepute pentru a fi previzibile pentru o lungă perioadă de timp și că eventualele dileme despre conținutul normelor constituționale sunt rezolvate prin interpretare constituțională”, spune Visar Morina, profesor de drept constituțional la Universitatea Pristina.
Potrivit lui, schimbările frecvente ar umbri rolul Constituţiei.
“... ar produce incertitudine judiciară și l-ar face un act flexibil, al cărui conținut diferă în funcție de nivelul dinamicii politice din țară”, spune Morina într-un răspuns scris la Radio Europa Liberă.
Constituţia Kosovo a fost adoptată în 9 aprilie 2008 şi a intrat în vigoare pe 15 iunie în acelaşi an.
Acesta s-a schimbat de mai multe ori, ca şi cum ar marca sfârşitul supravegherii internaţionale a independenţei Kosovo în 2012 sau ar include Convenţia Consiliului Europei împotriva violenţei împotriva femeilor şi violenţei domestice în 2020.
Morina reaminteşte că, pentru a evita schimbările frecvente, Constituţia Kosovo conţine criterii materiale şi procedurale stricte: acestea permit amendamente numai atunci când sunt într-adevăr necesare pentru un obiectiv constituţional, care nu poate fi atins prin alte mijloace, cum ar fi interpretarea constituţională.
Constituțiile nu sunt niciodată documente perfecte și limbaj complet clar, potrivit lui.
Constituţia Kosovo nu face excepţie de la acest standard. În primul rând, acestea (competițiile) definesc doar principiile de bază ale funcționării statului și nu este de așteptat să conțină detalii privind orice situație concretă”, subliniază Morina.
El adaugă că limbajul larg folosit în mod curent în constituţie este deliberat, lăsând loc de interpretare.
Aceasta, potrivit lui, permite instanţelor constituţionale şi practicii judiciare să facă faţă lacunelor prin jurisdicţie şi dezvoltării doctrinei.
Cunoașterea chestiunii politice, Avni Arifi, estimează, de asemenea, că Constituția nu trebuie schimbată pentru a evita crampele instituționale, cum ar fi cea actuală.
Constituţia Republicii Kosovo nu poate înlocui partidele politice. Dacă partidele politice doresc să se abată de la Constituţie, atunci Curtea Constituţională nu poate apăra Constituţia”, Arifi indică Radio Europa Liberă.
Constituţia Adunării s-a blocat în alegerea vicepreşedintelui sârb.
Lista sârbă, ca şi cel mai mare partid din Adunare, a nominalizat un singur candidat, care în trei runde nu a obţinut suficiente voturi.
Preşedintele Parlamentului, Dimal Basha, spre deosebire de ceea ce este scris în Constituţie, a tras la sorţi pentru a-l determina pe celălalt candidat sârb şi, spre deosebire de celelalte practici, nu l-a pus să voteze în pachet cu candidatul minoritar ne-sârb.
Nici unul dintre cei nouă candidaţi nu a primit cele 61 de voturi necesare.
Constituţia este clară şi dă majorităţii parlamentarilor din comunitatea sârbă dreptul de a propune vicepreşedinte”, declară Arifi.
Lista sârbă s-a adresat apoi constituţional pentru modul de votare a vicepreşedintelui sârb.
Ce spun partidele politice?
Dacă trebuie sau nu făcute schimbări constituţionale pentru a evita impulsurile instituţionale, parlamentarii partidelor parlamentare împărtăşesc opinii diferite.
Arber Rexhaj, deputat în Mişcarea Vetevendosje, declară Radio Europa Liberă că constituţia şi blocada care a durat luni de zile, Constituţia oferă soluţii clare şi, potrivit acestuia, nu are nevoie de schimbări.
Deputaţii au folosit toate drepturile constituţionale pentru a vota, declară Rexhaj.
În schimb, Nait Hasani, adjunct al Partidului Democrat din Kosovo, estimează că impasul din cadrul constituţiei a dovedit că Kosovo a intrat într-o fază politică în care sunt necesare schimbări constituţionale pentru a oferi soluţii clare şi pentru a evita situaţii similare în viitor.
În această privinţă, el priveşte în special schimbările legate de modul în care este ales preşedintele.
Potrivit acestuia, preşedintele ar trebui ales direct de cetăţeni şi nu de deputaţii Parlamentului, aşa cum se întâmplă în prezent, şi explică de ce:
Aceasta va descărca posibilităţile combinaţiilor politice pentru crearea Guvernului şi restabilirea Adunării. Partidele care apar în alegeri, primul partid [câştigător] este mai uşor cu cel de-al doilea sau cu cel de-al treilea partid să facă combinaţii de guvernare, în cazul în care nu este în această combinaţie postul de preşedinte”.
Pe de altă parte, Lutfi Haziri, adjunct al Ligii Democrate din Kosovo, estimează că impasul actual din Adunare nu este legat de incertitudinile constituţionale, ci de lipsa voinţei partidelor politice de a coopera în punerea în aplicare a spiritului Constituţiei.
Potrivit acestuia, această lipsă de voinţă a determinat partidele politice să se adreseze Curţii Constituţionale şi apoi să-şi reinterpreteze propriile decizii.
Nu există constituţie, nicio constituţie nu are... mulţi explozibili au drepturi şi mecanisme. Întreaga problemă este politică. Chemând la proceduri și reglementări, ei încearcă să denatureze spiritul constituțional. Asta e problema. Constituţia nu are nicio problemă, potrivit lui Haziri.
Celălalt partid din Parlament, Alianţa pentru Viitorul Kosovo, nu a răspuns cererii Radio Europa Liberă de a comenta pe această temă.
Cu toate acestea, pentru orice schimbare constituţională, sunt necesare două treimi din voturile tuturor deputaţilor din Parlament, precum şi două treimi din voturile deputaţilor care reprezintă comunităţile din afara SUA.
Morina, deşi nu a văzut schimbarea Constituţiei Kosovo necesară pentru moment, declară că, în principiu, aceasta ar trebui să rămână deschisă evoluţiei sociale, întrucât realităţile politice, economice şi sociale se schimbă constant.
În același timp, se referă, de asemenea, la “limba veșnică”, care “din cauza caracterului lor fundamental, nu poate fi obiectul schimbării constituționale”.
În cazul Kosovo, fără îndoială, ar fi putut accesa libertăţile şi drepturile constituţionale”, declară, printre altele, Morina.
Opinia publică este în aşteptarea deciziei Curţii Constituţionale privind solicitarea listei sârbe.
Preşedintele kosovar Vjosa Osmani s-a adresat anterior acestei curţi, cu solicitarea de a clarifica ce se întâmplă dacă mandatul de 30 de zile pentru constituţie, stabilit de tribunal, nu este respectat.
Mai târziu, Osmani a retras cererea, având în vedere faptul că judecătorul Radomir Lyban, care a fost de raportare pentru caz, consideră “o amenințare la adresa securității naționale”.
Cu toate acestea, cunoscatorii problemelor constituţionale estimează că, chiar şi după retragerea cererii lui Osmany, Curtea are dreptul de a continua procedura. /REL/
