Scenariul VV pentru mâine sesiune, Rexhaj: Candidatul va fi Haxhiu, dacă va fi ales de 3 ori, vom discuta grupul

După mai mult de trei săptămâni de pauză, deputaţii Adunării Kosovo vor încerca din nou constituţionalizarea instituţiei în 20 august, începând cu ora 11:00. Acest pas vine după publicarea deciziei Curţii Constituţionale, care a dispus alegerea parlamentului şef în termen de 30 de zile de la votarea deschisă, stabilind că candidatul ar putea fi votat [...]
După mai mult de trei săptămâni de pauză, deputaţii Adunării Kosovo vor încerca din nou constituţionalizarea instituţiei în 20 august, începând cu ora 11:00.
Acest pas vine după publicarea deciziei Curţii Constituţionale, care a dispus alegerea parlamentului şef în termen de 30 de zile de la votarea deschisă, stabilind că candidatul poate fi votat doar de trei ori şi că toţi deputaţii ar trebui să participe la vot.
Totuşi, şansele de succes par mici.
Mişcarea Vetevendosje insistă din nou asupra lui Albulen Hadziu, în timp ce opoziţia până atunci nu arată nici o dorinţă de compromis.
Recunoaşterea problemelor constituţionale avertizează că eşecul ar putea conduce ţara la o nouă situaţie instituţională.
Haxhiu din nou
În continuarea sesiunii din 20 august, Vetevendosje (LVV) Mişcarea va propune din nou Albulen Haxhiun pentru Preşedintele Parlamentului Kosovo, adjunctul partidului Arber Rexaj confirmă, pentru Radio Europa Liberă.
Dacă, în termen de trei ori, dna Haxhiu nu este rezolvată, vom discuta cu siguranţă acţiunea viitoare din cadrul grupului parlamentar”, declară el.
Rexhaj reaminteşte că actualul prim-ministru şi liderul LVV, Albin Kurti, a promis că va respecta decizia Curţii Constituţionale, dar îşi exprimă îngrijorarea faţă de restricţiile impuse -- un candidat la funcţia de preşedinte al Parlamentului ar putea fi propus doar de trei ori.
Potrivit lui Rexhaj, această decizie schimbă puterea propunerii -- dacă LVV nu reuşeşte să-l aleagă pe preşedinte în termenul de 30 de zile, dreptul la propunere trece la cealaltă parte.
El avertizează că acest lucru ar putea reforma voinţa politică a cetăţenilor kosovari, care la alegerile recente au votat LVV cu 42,2% din voturi”.
Care sunt poziţiile partidelor de opoziţie în legislatura anterioară?
Neschimbat.
În Partidul Democrat din Kosovo, ei spun că nu vor vota pentru Haxhi.
MP Blerta Deliu-Codra explică poziţia PDK de a nu susţine numele care au făcut parte din guvernul trecut, condus de Albin Kurti.
Cei “sunt peste 40 de deputați [LVV] care pot deschide calea. De asemenea, AAK a propus două nume [Sanda Bogujevci şi Selimi albaneză de la LVV] şi ar primi voturi de deputat”, declară Deliu-Codra, adăugând că acum se aşteaptă un compromis din partea Mişcării Vetevendosje.
Liga Democrată din Kosovo se opune în continuare oricărui candidat LVV la funcţia de preşedinte al Parlamentului.
Liderul adjunct al partidului, Lutfi Haziri, declară că deputaţii LDK vor participa la vot, aşa cum s-a impus asupra deciziei Curţii Constituţionale, dar că votul lor va fi împotriva candidatului LVV.
În cazul nostru, cooperarea ar trebui să însemne un acord politic. Dacă nu se realizează o concesie amplă pentru un proces, pentru numele propriu, cooperarea constă în acord politic. Aceasta aparţine primei partide [LVV]”, Haziri spune despre Radio Europa Liberă.
În mod similar, nici Alianţa pentru Viitorul Kosovo nu va sprijini Haxhi.
MP Time Kadrijaj explică faptul că, după cele trei propuneri ale lui Haxhiu, orice vot acordat de AAK va depinde de celălalt candidat pe care LVV îl poate propune.
Dacă oricare dintre numele pe care le-am sugerat [Sanda Bogujevci şi Selimi albanez] sunt date sau dacă există cineva care merită cu adevărat votul, atunci vom vota. În caz contrar, va fi aceeaşi poziţie, spune Kadrijaj despre Radio Europa Liberă.
Ea adaugă că decizia Curţii Constituţionale obligă deputaţii să participe la vot, dar subliniază faptul că fiecare dintre ei are dreptul de a vota conform convingerilor lor.
Potrivit acesteia, nu există posibilitatea unui acord politic între AAK și LVV ca condiție pentru votul candidaților propuși.
Dacă termenul de 30 de zile nu este respectat?
Zahir Cherkini, profesor de drept constituţional la Universitatea din “Isa Bolatini” din Mitrovica, a declarat Radio Europa Liberă la 18 august că, dacă Parlamentul nu îşi alege preşedinţia în termenul prevăzut, se creează o situaţie constituţională care necesită clarificări instituţionale.
În mod similar, Volnet Bugakku de la Institutul Democrat din Kosovo declară că, dacă mandatul de 30 de zile nu este ignorat, Curtea Constituţională este obligată să clarifice consecinţele juridice.
Aceştia, declară el, ar putea include primirea mandatelor deputaţilor actuali şi înlocuirea acestora cu următorii candidaţi pe listele partidelor parlamentare.
Nici nu exclude posibilitatea ca, ca urmare a nerespectării de către Parlament în termen de 30 de zile, Curtea Constituţională să examineze şi să clarifice posibilitatea organizării de noi alegeri.
Bugqaku declară că responsabilitatea principală revine iniţial partidului câştigător, Mişcarea Vetevendosje, care ar trebui să încerce să ajungă la un compromis cu alte partide pentru a propune un candidat pentru parlamentul de vârf, care primeşte cel puţin 61 de voturi.
Dacă numele lui Haxhiu nu obţine majoritatea necesară şi LVV propune un alt candidat, responsabilitatea revine tuturor parlamentarilor, declară el.
Curtea solicită un fel de dublă responsabilitate şi un fel de dublu echilibru al acordului Adunării în termenul de 30 de zile, subliniind că este obligaţia tuturor parlamentarilor să voteze pentru alegerea Preşedintelui Parlamentului”, spune Bugakku despre Radio Europa Liberă.
El adaugă că temerile LVV că dreptul la propunere ar putea trece de o a doua parte se bazează.
Acest drept se poate schimba într-o situaţie doar dacă cel mai mare grup parlamentar abuzează de dreptul la nominalizare pentru preşedintele Parlamentului, ca o oportunitate de a bloca constituţia”, spune Bugack, subliniind că şi alte partide ar trebui să fie precaute, deoarece refuză candidatura fără motiv, îi face responsabili pentru nerespectarea deciziei constituţionale.
Neaplicarea unui act al Curţii Constituţionale este echivalentă cu eşecul Constituţiei”, Gzim Shala din statele din Kosovo.
Într-o declaraţie emisă la 19 august, Preşedinţia kosovară a declarat că cea mai rapidă constituţionalizare a legislaţiei “este urgenţa de stat”. / REL/ Periscopi/












