Ramadan Morina are cetăţenia Serbiei, curtea reţinută de teama evadării

Morina a apărut astăzi la Curte, în timp ce acuzarea specială şi-a anunţat arestarea săptămâna aceasta.

Curtea subliniază că există suspiciuni că, la 31 martie 1999, acuzatul R.M. a participat la crimele comise în satul Burim din Malişeva, precum şi se presupune că la aceeaşi dată, a participat la uciderea a 34 de victime ale acestui sat.

În raţionamentul său pentru detenţie, Curtea declară că, dacă Morina ar fi eliberată, ar putea scăpa, ca şi cetăţenia şi reşedinţa permanentă din Serbia.

Anunț complet:

Departamentul special a atribuit măsura de detenție inculpaților R.M., suspectați de crime de război împotriva populației civile.

Curtea Constituţională de la Pristina, Departamentul Special, a aprobat cererea procurorului special al Republicii Kosovo şi, prin lege, a numit măsura de detenţie de 1 lună pentru inculpaţii R.M., din cauza suspiciunii de a fi comis infracţiuni împotriva populaţiei civile.

Judecătorul procedurii preliminare, după audiere, apreciez că au fost îndeplinite condiţiile legale pentru numirea măsurii de detenţie pentru acuzatul R.M., deoarece există suspiciunea că acelaşi lucru în coordonare a comis crimele de război împotriva populaţiei civile.

Există dubii că până la 31 martie 1999, acuzatul R.M. participase la crimele comise în satul Burim din Malisheva, precum şi la faptul că, la aceeaşi dată, participase la uciderea a 34 de victime ale acestui sat.

Curtea estimează că sarcina actelor penale este de natură gravă și complexă, astfel încât numirea măsurii de detenție este necesară în acest caz penal și că orice altă măsură ar fi insuficientă pentru punerea în aplicare cu succes a procedurii penale.

Curtea constată că există suspiciuni întemeiate pe acuzatul R.M. Dacă este găsit în libertate, poate fi evitat având în vedere faptul că acesta are cetăţenia Serbiei, are reşedinţă permanentă în Serbia, astfel încât este posibil să poată scăpa şi că acelaşi lucru ar putea fi evaziv pentru alte faze ale procedurii penale, Curtea constată, de asemenea, că dacă pârâtul este lăsat în libertate, reprezintă un pericol real că acelaşi lucru ar putea identifica martorii şi exercita aceeaşi influenţă.

Împotriva acestui act, părţile nemulţumite au dreptul la plângere la Curtea de Apel, prin Curtea Constituţională de la Pristina.