Politica rămâne blocată, şansele merg

Pentru Statele Unite, blocada are ca rezultat şi alte oportunităţi de pierdere pentru Kosovo.

Adunarea Kosovo nu a reuşit să fie constituţionalizată nici pe 20 august, în ciuda actului de prejudiciu al Curţii Constituţionale, care a ordonat formarea sa în termen de 30 de zile.

Acest termen va fi prelungit până la 18 septembrie şi din ceea ce a declarat actualul prim-ministru Albin Kurti, aşteptările sunt ca acesta să fie respectat.

Cu toate acestea, nici unul dintre candidaţii la funcţia de prim parlament, propusă de partidul său, Mişcarea Vetevendosje, nu a primit suficiente voturi la sesiunea din 20 august.

Sesiunea constitutivă, care a început din 15 aprilie, dar fără epilog din cauza diferenţelor dintre părţi, va continua din nou în 22 august.

Osmani a declarat că concluzia Parlamentului este o urgenţă de stat “.

De ce Urgenţă de Stat?
Consilierul său media, Bekim Kupina, spune Radio Europa Liberă că vidul instituțional pune în pericol <x0-doctori care se conectează cu agenda de reformă pentru dezvoltare și integrare europeană, precum și cu cele destinate îmbunătățirii infrastructurii energetice și dezvoltării economice”.

Potrivit acestuia, constituţia Parlamentului şi a guvernului funcţional sunt, de asemenea, necesare pentru realizarea acordurilor, inclusiv a celor strategice în domeniul apărării şi economiei, pe care Osman le-a discutat cu administraţia preşedintelui SUA, Donald Trump.

Subx0>Aceste acorduri și angajamente sunt oportunități unice pentru consolidarea securității și creșterii economice a țării, care impun instituțiilor consolidate să pună în aplicare”, afirmă Kupina.

Luna trecută în SUA, Osmani s-a întâlnit cu secretarul adjunct de stat al SUA, Christopher Landau, şi cu alţi înalţi oficiali, cu care a declarat că a vorbit despre importanţa creării unui nou parteneriat economic în sectoarele energiei, apărării şi inteligenţei.

Răspunsul la întrebarea Radio Europe Free Radio despre modul în care vedeţi amânarea formării instituţiilor în Kosovo, chiar şi la jumătate de an după alegerile parlamentare, un purtător de cuvânt al Ambasadei Americane la Pristina a declarat că Curtea Constituţională a Kosovo a emis decizia” şi <x2ridership trebuie să conlucreze pentru a forma instituţii în conformitate cu Constituţia şi deciziile Curţii Constituţionale”.

Kosovo “Oamenii se așteaptă ca liderii lor să își îndeplinească angajamentul de a lucra în interesul țării”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Această blocadă politică continuă duce la pierderea oportunităţilor pentru Kosovo. Este timpul ca conducerea să facă progrese și priorități de stabilitate în beneficiul tuturor cetățenilor”, a adăugat el. REL- s-a adresat aceeaşi întrebare Biroului Uniunii Europene din Kosovo, care a declarat că formarea rapidă “a Parlamentului şi Guvernului este esenţială pentru ca Kosovo să avanseze cu reforme importante în toate sectoarele, ceea ce va îmbunătăţi calitatea vieţii şi nivelul de trai al cetăţenilor kosovari”.

Ambasadele ţărilor QUINT au răspuns, de asemenea, Italiei, care a demonstrat speranţa că toţi actorii politici vor lucra în mod responsabil pentru a asigura constituţionalizarea Adunării de lungă durată”.

Către ierarhia instituţională”?
Lulzim Peci, de la Institutul Kosovar pentru Cercetare şi Dezvoltare Politică (KIPRED) din Pristina, avertizează că, dacă Adunarea nu este constituţionalizată în termenul de 30 de zile stabilit de Curtea Constituţională, Kosovo va fi introdus într-un teren necunoscut, care nu poate fi văzut la sfârşitul lui”.

Acest site are numele de înger instituţional. Să nu uităm că într-un timp, s-ar putea să nu avem suficienţi judecători la Curtea Constituţională şi apoi să rămânem în anarhie totală”, Peci spune Radio Europa Liberă.

Cu Constituţia, Curtea Constituţională trebuie să aibă nouă membri, dar în prezent sunt doar şapte.
În septembrie, mandatul judecătorului Bajram Latifi se încheie și dacă un nou judecător nu este numit până atunci, care necesită aprobarea Parlamentului, Curtea rămâne fără cvorumul de luare a deciziilor.

Peci avertizează că o astfel de situație ar aduce consecințe grave statului.

Ne poate conduce la o stare de colaps. Consecințele acestui lucru ar fi extraordinare, ca și în procesul democratic, pentru relațiile noastre cu partenerii noștri (internaționali), pentru economie... Anarhia instituţională este cel mai negru scenariu care poate reduce Kosovo”, declară Peci.

Potrivit evaluării sale, Kosovo reflectă astăzi imaginea unei ţări care nu este gravă, unde interesele înguste ale politicienilor domină interesul statului.

O astfel de abordare, după cum subliniază Peci, reprezintă un obstacol serios în calea creării de parteneriate cu ţările occidentale, care caută parteneri responsabili şi capabili să ia decizii.

El adaugă că situaţia actuală a devenit o situaţie confortabilă pentru partidele politice, care, după cum spune el, evită preluarea responsabilităţilor guvernamentale şi a deciziilor majore care aşteaptă ţara.

Printre aceste decizii, el menţionează punerea în aplicare a Acordului de la Ohrid pentru normalizarea relaţiilor cu Serbia (2023) şi a Acordului de la Washington pentru normalizarea economică cu Serbia (2020).

Intrarea în integrarea europeană
Augustin Palockaj, un jurnalist care urmăreşte îndeaproape politicile Uniunii Europene de ani de zile, estimează că atât UE, cât şi comunitatea internaţională în ansamblu se confruntă cu criza instituţională din Kosovo prin două abordări.

Prima este o abordare pasivă: UE este în aşteptare, permiţând politicienilor kosovari să se confrunte cu impasul politic pe care l-au produs prin calcule restrânse şi prin lipsa voinţei de compromis.

A doua abordare are un caracter de avertizare mai puternic: prin declarații coerente, UE reamintește consecințele directe și pe termen lung care aduc lipsa stabilității instituționale.

Potrivit lui Palocaj, consecinţele sunt asociate iniţial cu fondurile europene.

Comisia Europeană nu poate transfera Kosovo prima plată de peste 80 mn euro din Planul de creştere al Balcanilor de Vest.

Această sumă este considerată prefinanţare, dar pentru a continua, un guvern funcţional este obligat să propună creditul şi mijloacele acordului, precum şi o adunare pentru ratificarea acestuia. Fără aceste instituţii, banii rămân blocaţi.

O altă consecinţă, potrivit lui Paloc, se referă la procesul de aderare la Consiliul Europei.

Fără adunarea constituţională şi noul guvern, Kosovo nu poate îndeplini condiţiile specifice, astfel încât problema nu poate fi decisă nici pe ordinea de zi.

“În aceste circumstanţe, când nu putem intra în Consiliul Europei, când nu putem primi plata de la Comisia Europeană, când măsurile punitive [datorită tensiunilor din nord] sunt încă în vigoare, nu ne putem aştepta să avansăm în procesul de obţinere a statutului de candidat la aderare în Uniunea Europeană”, Palocaj declară Radio Europa Liberă.

Dintre cele şase ţări din Balcanii de Vest, Kosovo este singurul care nu are acest statut.

Palockaj nu se aşteaptă ca UE să intervină direct în soluţionarea crizei instituţionale din Kosovo, astfel încât responsabilitatea pare să rămână pe deplin peste clasa politică a ţării.

Cupa nu a răspuns dacă președintele, ca un factor de unitate, are în vedere o formă de intervenție. /Periscop