< x0)

În cadrul Zilei Internaţionale a Persoanelor Dispărute, pe platforme de parcare subterană (în apropierea pieţei George Bush), Pristina, Kosovo.” a fost inaugurat memorialul “Life Tree”, dedicat peste 1600 de persoane care încă mai sunt date dispărute ca urmare a războiului din Kosovo. Memorialul, conceput sub forma unui trunchi fără ramură, reprezintă vieți violente rupte și [...]
În cadrul Zilei Internaţionale a Persoanelor Dispărute, pe platforme de parcare subterană (în apropierea pieţei George Bush), Pristina, Kosovo.” a fost inaugurat memorialul “Life Tree”, dedicat peste 1600 de persoane care încă mai sunt date dispărute ca urmare a războiului din Kosovo.
Memorialul, conceput sub forma unui trunchi fără ramura, descrie viețile rupte violent și golul lăsat în urmă de absența celor dispăruți. În interiorul ei sunt gravate nume. Unele nume sunt scrise cu mâna membrilor familiei, creând o legătură permanentă între memorie şi lipsă.
Directorul Fondului de Drept Umanitar din Kosovo, Bekim Blakaj, a vorbit despre angajamentul pe termen lung al organizaţiei de a documenta soarta celor dispăruţi şi de a-şi păstra memoria vie.
Acest memorial nu este doar o operă de artă, a spus el, “ci un spaţiu permanent pentru societatea noastră să nu uite. Blakaj a mulțumit familiei pentru încrederea lor și separarea durerii, precum și tuturor partenerilor care au ajutat la realizarea proiectului. El a descris “Tree of Life” ca un loc de reflecție, dar și un loc unde este necesară justiția și responsabilitatea. Acest memorial a fost salutat pe scară largă ca o contribuţie valoroasă la cultura memoriei din Kosovo. Nu este doar un tribut adus celor dispăruţi, ci şi un apel public că trecutul nu este niciodată exagerat şi că nedreptatea nu va mai fi repetată niciodată.
Preşedintele municipalităţii Pristina Progress Rama a declarat că această operă de artă nu vindecă durerea, ci dă voce. El a numit Arborele Vieţii ca o piatră de hotar în memoria colectivă, numindu-ne să nu permitem memoriei să rămână doar în inimile membrilor familiei, ci să devină parte a conştiinţei noastre comune.
Numele sculptate aici sunt mai mult decât litere pe lemn; ele sunt memorie publică decât orice nume, fiecare viață, are un nume și identitate, a spus Rama, subliniind că absența lor este o rană netăiată, dar că prin acest memorial este chemat să nu uite și să caute dreptate.
Idead by Dea Djindjic and Armand de Benoist de Genissart, the memorial is more than art, it is a colectiv marturie, a county country country where personal history became part of our common history.
Acest memorial a fost implementat de Fondul pentru Drept Umanitar Kosovo, în parteneriat cu Centrul pentru Persoane Dispărute din Elveția și cu sprijinul Oficiului Uniunii Europene din Kosovo și al Departamentului Federal al Afacerilor Externe din Elveția.












