Krasniqi: mandatele trebuie să se întoarcă la oameni înainte ca ţara să meargă la alegeri noi, partidele convin asupra mai multor chestiuni

Chiar şi la şase luni după desfăşurarea alegerilor parlamentare, ţara nu mai are instituţii noi, eliberate din alegerile din 8 februarie. Procesul restaurării Adunării Kosovo a rămas în alegerea Preşedintelui Parlamentului. În timp ce Mişcarea Vetevendosje a propus Albulen Hadziu pentru Preşedintele Parlamentului pentru câteva săptămâni şi apoi [...]
Procesul restaurării Adunării Kosovo a rămas în alegerea Preşedintelui Parlamentului.
În timp ce Mişcarea Vetevendosje de câteva săptămâni a propus Albulen Haxhiun pentru purtătorii de cuvânt ai Parlamentului, iar apoi Donika Gervala şi în cele din urmă Iron Murati, de la PDK, LDK şi AAK, declară că sunt nume inacceptabile şi nu unifică.
PDK a subliniat recent că există peste 35 de nume de la LVV care ar vota pentru preşedintele Parlamentului, dar nu şi pentru cei care au făcut parte din cabinetul lui Kurti, precum şi pentru Mimoza Kusarin.
Chiar şi din partea AAK, ei au declarat că unele nume ale LVV vor vota pentru şeful Parlamentului, în timp ce de la LDK au afirmat că nu vor vota niciun nume de la LVV la şeful Parlamentului fără un acord politic.
Legat de impasul politic care a durat câteva luni a scris Albert Krasniqi de la Democracy Plus.
Krasniqi într-un post de pe Facebook scrie că, după ce nimeni nu a reuşit să creeze o majoritate parlamentară chiar şi la şase luni după alegeri, mandatele trebuie să revină poporului.
Dar, potrivit lui, înainte ca ţara să meargă la alegeri noi, partidele politice trebuie să convină asupra unor chestiuni fundamentale care vor evita blocadele viitoare şi vor garanta funcţionalitatea instituţională.
Acestea sunt câteva dintre chestiunile pe care Krasniqi trebuie să le accepte în favoarea partidelor politice:
Constituţia Adunării) să aleagă un candidat la consens pentru funcţia de Preşedinte al Parlamentului, care nu provine din principalele partide politice;
Amendamentele constituţionale la alegerea Preşedintelui Parlamentului sunt de a permite o cursă cu mai mulţi candidaţi şi cu două runde de sistem, în urma modelelor Albaniei sau Macedoniei de Nord, pentru a evita blocade similare în viitor;
Alegerea preşedintelui de către popor, deşi adesea privită ca un exerciţiu democratic inutil, votul direct sporeşte stabilitatea instituţională şi facilitează procesul formării coaliţiilor postelectorale;
Modificări în Legea pentru Alegeri Generale ) pentru a reduce numărul de voturi preferenţiale de la 10 la 3, a reveni numărul de voturi la sondaje şi a aborda problemele create de schimbările recente;
În prezent, reformarea alegerilor locale va lua în considerare posibilitatea ca alegerile municipale să aibă loc într-un singur tur de scrutin (candidatul de prim rang), iar numărul semnăturilor necesare pentru concedierea acestora va fi redus.












