Cum justifică Specialul acceptarea documentelor autorităţilor sârbe?

Ca şi în prezent, autorităţile kosovare au fost mobilizate în ultimele zile şi au respins în unanimitate decizia Curţii Speciale de a accepta documente din partea autorităţilor sârbe privind calitatea dovezilor materiale.

Curtea Specială cu judecători şi procurori internaţionali a fost înfiinţată cu legi kosovare în 2015, dar operează la Haga în Olanda şi investighează presupusele crime ale membrilor Armatei de Eliberare a Kosovo (UÇK), împotriva minorităţilor etnice şi a rivalilor politici, din ianuarie 1998 până în decembrie 2000.

Cazul principal de la Haga are loc împotriva foştilor lideri KLA, împotriva fostului preşedinte Hashim Thaci, foştilor prim-miniştri Kadri Veselini şi Jakup Krasniqi şi, respectiv, fostei delegaţii kosovare Rexhep Selimi. Ei sunt acuzaţi de crime de război şi crime împotriva umanităţii, care l-au respins pe al patrulea.

Curtea a confirmat că a acceptat documentele sârbeşti în acest caz.

Ce a spus curtea?

Purtătoarea de cuvânt a Curţii Speciale Angela Greep a declarat postului Free Europe Radio că juriul a luat decizia de a accepta materialele sârbeşti în 29 mai şi că este de datoria acuzării şi apărării să aleagă dovezile pe care doresc să le folosească pentru a susţine cazurile respective.

Ea a spus că dovezile sunt acceptate pe principiul “facieque”, ceea ce înseamnă, conform primei impresii, dar asta nu înseamnă că vor fi utilizate în mod necesar în actul de judecată.

Sistemul judiciar “Grupul a constatat că documentele în cauză sunt importante, de exemplu, pentru evaluarea de către juriu a existenței unui conflict armat între forțele KLA și cele sârbe, cel puțin din martie 1998 până în septembrie 1999, astfel cum se indică în actul de inculpare confirmat”, a afirmat ea ca răspuns.

Greep a citat juriul spunând că documentele sunt autentice. Au date, timbre, titluri, numere de protocol şi sunt semnate.

Valoarea primordială a acestor materiale va depinde în mare măsură de gradul în care cererile și informațiile pe care le conțin sunt sprijinite (sau respinse) de dovezi suplimentare”, a afirmat purtătoarea de cuvânt.

Potrivit documentelor judiciare, apărarea a respins acceptarea documentelor suplimentare, argumentând că documentele de stat sârbe ar trebui să fie supuse unei evaluări critice suplimentare, din cauza originii lor, şi că multe documente au legături minime sau nimic cu acuzaţiile.

Ce au spus liderii statului?

Preşedintele kosovar Vjosa Osmani a văzut cu mare îngrijorare decizia Specialului, declarând că s-a declarat istoric că fiecare dovadă a statului Serbiei împotriva poporului albanez şi KLA este falsificată.

“Ei au doar un singur scop, pentru a rescrie istoria”, a declarat Osmani la o conferință de presă pe 5 august.

Potrivit actualului ministru al justiţiei, Albulen Haxhiu, decizia specială ridică îndoieli serioase cu privire la imparţialitatea propriilor judecători ai cauzei.

Organizaţia veteranilor de război KLA (OVL-UÇK) a criticat de asemenea această decizie şi a numit-o un motiv suplimentar pentru organizarea protestului din 7 august la Pristina, în care a fost numită justiţie”, scrie REL, difuzat Perixopi.

Răspunsul deschis al societății civile

Dar dincolo de declaraţii, societatea civilă aşteaptă mai mult de la stat.

Printr-o reacţie publică, Ramadan Ilazi, Armend Bekaj, Visar Jampazi, Florian Qehaja, Besa Luza, Besa Kabashi-Ramaj şi Gezim Visoka au cerut instituţiilor kosovare să reacţioneze cu o poziţie unificată şi coordonată în apărarea intereselor naţionale.

“Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (ICTY) a documentat cu numeroase dovezi că organele de stat sârbe, precum Ministerul de Interne şi alte mecanisme de securitate, au fost implicate în crime sistematice împotriva civililor albanezi kosovari. Acceptarea documentelor produse de instituţii care sunt direct implicate în purificarea etnică, crime de război, campanie de dezinformare şi negarea dreptului Kosovo de a exista ca stat pune în pericol încrederea publică în integritatea procesului judiciar în Camerele Speciale (Curtea Specială)”, este menţionată în răspunsul public.

Întrebat ce anume cer instituţiile statului, Ramadan Ilazi de la Centrul Kosovar pentru Studii de Securitate (QKSS) a declarat Radio Europa Liberă, că cea mai urgentă problemă este consolidarea instituţiilor kosovare.

Adunarea Constitutivă este formată, Guvernul este format, deoarece situaţia în care ne aflăm arată un nivel ridicat de fragilitate pentru Kosovo în legătură cu orice alt proces”, a afirmat el.

Ca un al doilea pas, Ilazi a citat formarea unui grup operativ din partea Parlamentului, Guvernului şi Preşedinţiei, care ar examina chestiunile legislative legate de funcţionarea tribunalului.

Acuzarea a încheiat prezentarea dovezilor în procesul împotriva foştilor lideri KLA din aprilie anul acesta şi acum are ordinea apărării, pentru care statul Kosovo a alocat aproximativ 33 mn euro.

De la înființarea sa, Curtea Specială a emis mai multe capete de acuzare pentru crime de război, precum și pentru obstrucționarea justiției. Acesta este finanțat în principal de Uniunea Europeană, cu contribuții suplimentare din partea mai multor state, inclusiv a Statelor Unite. /Perixopi/