Incendii în Albania, municipalităţilor le lipsesc pompierii, cu 25% mai puţin decât standardele legale

Legislaţia prevede că orice staţie de pompieri şi de salvare (MZSH) -- o unitate operaţională şi de inspecţie care este stabilită în fiecare municipalitate -- trebuie să pună în aplicare standardul de a avea 1 pompier profesionist pentru 1,5002 000 de persoane.

În total, în toate municipalităţile din zona ţării, 1 300 de pompieri sunt angajaţi conform datelor de la Institutul Albaniei de Împreună. În raportul anual privind guvernanța locală din Albania - Raport privind situația actuală 2024” Institutul Albaniei pentru Împreună afirmă că numărul mediu de pompieri de la nivel naţional ajunge la 0,5 pompieri pentru 1500 de locuitori, în timp ce numărul de vehicule de pompieri este de 0,9 la 10000.

Acest lucru arată că numărul pompierilor angajați de 1.500 de rezidenți este cu aproximativ 25% sub nivelul cerut de lege “pentru protecție împotriva incendiilor și salvare”.

Directorul executiv al Institutului de Pompieri din Albania, Agron Hadzimali, a declarat Monitorului că numărul pompierilor sub nivelul specificat în legea din 2015, dar numărul acestora se dovedeşte a avea o distribuţie inegală, unde micile municipalităţi au mai mulţi pompieri şi vehicule de pompieri pe cap de locuitor decât marile municipalităţi.

Dar acest lucru ar putea fi legat de distribuția populației în zonele rurale, unde distanțele sunt mai mari și cele mai dificile infrastructuri rutiere. În timp ce Tirana are cel mai mic număr de pompieri și vehicule de pompieri pe cap de locuitor, care pot fi explicate prin concentrarea populației și cea mai dezvoltată infrastructură rutieră din capitală”, afirmă el.

Până la sfârșitul anului 2018, au fost înființate stații de pompieri cu un personal minim de 14 persoane în fiecare municipalitate. Numărul staţiilor de pompieri este 70.

În cadrul provocărilor actuale pe care Albania le are pentru protecţia împotriva incendiilor, directorul executiv al Institutului Albaniei pentru Împreună, Agron Hadzimali, a subliniat importanţa modernizării mijloacelor operaţionale şi a forţelor de pompieri.

El a comentat situaţia actuală a gestionării incendiilor în mai multe municipalităţi, printre care Delvina şi Gramsin, unde nu sunt implicate doar forţele locale de pompieri, ci şi elicopterele şi forţele armate albaneze şi străine.

“La sol pentru stingerea incendiilor, în special în bazinul Delvina şi Grams, au fost angajate forţe locale de pompieri, vehicule de pompieri municipale, precum şi forţe aeriene albaneze şi elicoptere străine pentru zonele dificile. Partea foarte importantă a fost dorința cetățenilor și a voluntarilor. ”

Potrivit lui Hadzimal, deşi au existat eforturi coordonate, infrastructura de incendiu din aceste municipalităţi rămâne limitată, lipsa mijloacelor moderne şi nevoia de personal mai instruit.

Pe ambele municipalităţi au fost emise ordine de evacuare pentru mai multe sate, iar interferenţele dintre structurile locale şi centrale au fost coordonate pentru a opri flăcările.

Cu toate acestea, infrastructura de incendiu din aceste municipalităţi este limitată, cu puţine mijloace moderne şi nevoia de personal mai bine instruit, ceea ce face dificilă reacţia la situaţiile de urgenţă la scară largă.

În acest caz, trebuie subliniată contribuţia foarte importantă a aeronavelor la mecanizarea europeană a apărării.

Acest lucru arată încă o dată cât de importantă este investiţia în astfel de instrumente. Dar sistemul de protecție civilă trebuie să fie mai vital și mai integrat în resurse, tehnologie, infrastructură, organizare, educație de sensibilizare etc.”.

În ultimul raport al Băncii Mondiale privind disponibilitatea Albaniei de a stinge incendiile, s-a subliniat faptul că ţara are capacitate limitată de a stinge incendiile din zonele îndepărtate, din cauza lipsei unor echipamente specifice, cum ar fi camerele termice şi vehiculele specializate pentru zonele montane şi îndepărtate.

“Albania are nevoie de mai multe vehicule de pompieri și echipamente moderne care pot servi pentru a face față situațiilor mai dificile, în special în zone izolate, a adăugat Hadzimali.

Acest lucru reflectă o altă provocare majoră pentru administrația locală și pentru guvern, care trebuie să ofere fonduri suficiente pentru îmbunătățirea capacităților de pompieri și gestionarea viitoare a incendiilor. În acest context, Institutul pentru Albaneză Împreună a recomandat creşterea transferurilor sectoriale şi crearea unui fond special pentru urgenţele de incendiu, care poate fi utilizat pentru a face faţă situaţiilor critice.

Printre acestea se numără: consolidarea fondurilor pentru modernizarea flotei de vehicule de pompieri, în special în municipiile cu o infrastructură dificilă; sprijin financiar pentru creșterea numărului de pompieri în raport cu populația și nevoile specifice ale fiecărei municipalități.

De asemenea, potrivit Institutului Albaniei pentru Confruntarea cu Situaţii de Urgenţă pentru municipalităţi, este necesar să se elaboreze planuri detaliate de gestionare a incendiilor, adaptate în funcţie de caracteristicile fiecărei municipalităţi şi de capacitatea acestui sector de a stinge incendiile forestiere, deoarece aceasta reprezintă o tipologie diferită faţă de incendiile urbane.

Pentru 2025, cele 61 de municipalităţi din ţară au beneficiat de un fond de 2,1 miliarde USD (aproximativ 21 mn euro) pentru serviciul de protecţie împotriva incendiilor prin transferul necondiţionat de la bugetul de stat. În comparație cu 2024, acest fond a crescut cu 36%.

În timp ce pentru urgenţele civile, fondul din 2025 care va fi disponibil din bugetul de stat este de 5,4 miliarde USD (aproximativ 55 mn euro), o creştere de 1,4% faţă de 2024.

Agron Hadzimali, directorul Institutului Albaniei de Împreună, a recomandat anterior să fie necesară relocarea fondurilor bugetare pentru situaţii de urgenţă. El a sugerat că municipalităţile care se confruntă cu situaţii dificile beneficiază de mai multe fonduri, rapoarte Monitor. al, difuzat Periscop.

Ce defineşte legea

Articolul 7 Organizarea clădirilor de servicii

1. Serviciul de protecție împotriva incendiilor și salvarea sunt organizate la nivel central și local. Direcţia Generală Apărare de Foc şi Salvare reprezintă nivelul central; structurile de servicii MZSH din municipalitate reprezintă nivelul local şi sunt organizate în director sau sectoare.

2. Direcţia Generală MZSH, în funcţie de ministru, reprezintă cea mai înaltă autoritate tehnică, supervizor şi director al serviciului ASA. Direcţia Generală MZSH este organizată pentru a conduce cu funcţii de inspecţie, coordonare, instruire şi logistică.

3. Departamentul sau sectorul serviciilor MZSH la nivel local depinde de primar. Reprezintă structura de operare și inspecție de bază în domeniul protecției împotriva incendiilor și al salvării pe teritoriul aflat în jurisdicția sa.

(4) Fiecare municipalitate trebuie să îşi acopere teritoriul cu servicii de pompieri, staţii complete cu personal, vehicule şi echipamente de pompieri.

5. Staţia de service MZSH este o unitate de operare şi inspecţie în funcţie de şeful sectorului de servicii MZSH şi este stabilită în fiecare municipalitate, implementând un standard profesional de pompieri pentru 1500-2000 de persoane.

6. Fiecare stație ar trebui să aibă nu mai puțin de 14 pompieri, personal profesional. /Periscop