Hasani: Kurti a acceptat autonomia sârbă

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Enver Hasani a declarat că principalul motiv pentru care Albin Kurti nu doreşte ca constituţionalitatea instituţiei să fie legată direct de Acordul de la Bruxelles şi de Acordul de la Ohrid.

Hasani a declarat că Kurti a recunoscut înfiinţarea autonomiei politice sârbo-teritoriale.

El a declarat că pentru blocada Parlamentului doreşte să împărtăşească vina opoziţiei.

Spre deosebire de aceasta, Hasani a declarat că problema stabilirii autonomiei sârbe este principalul motiv pentru care occidentalii sunt motivul pentru care aliaţii şi prietenii kosovari nu intervin deloc în procesul formării instituţiilor.

Răspunsul său către Nacional de mai jos:

Principalul motiv pentru care dl Kurti nu doreşte constituţionalizarea instituţiei, sau mai precis, doreşte să o facă împărtăşind vina opoziţiei este legat direct de Acordul Ohrid de la Bruxelles şi de anexă. După cum ştiţi, dl Kurti a acceptat crearea autonomiei politico-teritoriale sârbe, care, în sensul judiciar, în aceste acorduri din 2023 aprobate de el, se numeşte auto-enaminare. Acesta este un termen profesional folosit în cultura occidentală ca numitor comun pentru tot felul de autonomie.

Pe lângă aceste acorduri, el a acceptat proiectul de Cartă a Uniunii Europene, care urmează să fie transmis Curţii Constituţionale la scurt timp după formarea noului guvern.

Acordul de la Bruxelles şi de la Ohrid, împreună cu proiectul de stat european, constituie esenţa constituţiei materiale, pe care dl Kurti s-a construit, şi pe care o cunoaşte. Până când i-a acceptat, nu ştia de mărimea lor, dar apoi a înţeles. Aceste angajamente, în detrimentul Kosovo, vor trebui să pună în aplicare fără excepţie viitorul guvern, oricine este la putere.

Prin urmare, dle Kurti, cu un comportament care sabotează formarea noilor instituţii centrale, încearcă să împărtăşească responsabilitatea opoziţiei, astfel încât vina să nu rămână doar pe ea. Dar această rezistență are limite și va rupe o zi pentru că nu există nici o altă cale. Atunci Kosovo nu va mai discuta dacă autonomia va fi pusă în aplicare, ci doar pentru viteza punerii sale în aplicare.

Exemplul este cazul Consiliului Europei: am ratat şansa, deşi am implementat decizia de a returna pământurile Mănăstirii Decani, dar am ajuns prea târziu. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu acordurile de la Bruxelles şi din anexa Ohrid privind autonomia sârbă în Kosovo. Orice rezistenţă, orice excludere a sârbilor de la instituţii şi orice discriminare împotriva lor doar accelerează şi legitimizează stabilirea autonomiei.

Problema fondării autonomiei sârbe, potrivit promisiunilor făcute de dl Kurti la Bruxelles şi Ohrid în 2023, este principalul motiv pentru care aliaţii occidentali şi prietenii kosovari nu interferează cu procesul de formare a instituţiilor, aşa cum au făcut odată. Aceştia sunt interesaţi doar să trimită proiectul de statut al Uniunii Europene la Curtea Constituţională şi apoi să pună în aplicare autonomia sârbă. Pentru ei, nu contează cine este la putere, deoarece ei ştiu că oricine vine la guvern va fi obligat să pună în aplicare acest angajament internaţional al Kosovo. Acolo se duce Albin Kurti./Periscopi/