Hasani: Exclud posibilitatea ca Parlamentul să nu fie înfiinţat şi Constituţia să fie pusă din nou în mişcare

Fostul şef al Curţii Constituţionale din Kosovo, Enver Hasani, declară că politica este aceea că, în cadrul standardelor şi principiilor constituţionale, se găsesc căi de ieşire din impasul politic.

În acest interviu pentru Radio Europa Liberă, Hasan afirmă că nu exclude posibilitatea ca Adunarea să nu fie constituționalizată în termen de 30 de zile, iar Curtea Constituțională “va fi repusă în mișcare în cadrul procedurii constituționale și juridice anterioare”.

Potrivit lui Hasan, care este profesor de drept şi relaţii internaţionale la Universitatea din Pristina, Legea Constituţională privind constituţia este clară, dar adaugă că având în vedere comportamentul Vetevendosje, termenul de 30 de zile nu va fi respectat.

Dacă îl judecăm pe dl [şef al LVV, Albin] Kurti, situaţia se îndreaptă spre eşecul Adunării Kosovo. Acesta implementează actul final al Curţii Constituţionale cu scopul de a obstrucţiona instituţia sau de a inaugura Adunarea Kosovo”, declară el.

Hasan estimează că singura lipsă de prejudecăți constituționale este că sancțiunile constituționale nu sunt clarificate acolo. Ca posibile sancţiuni, el citează decertificarea şefului sesiunii constituţionale, Avni Dehari, sau atunci când se identifică cazurile de violatori ai deciziilor constituţionale, aceştia, potrivit acestuia, ar trebui eliminaţi din funcţiile de conducere în acest caz, în procesul constituţiei”.

Legea Constituţională din 18 august acordă parlamentarilor 30 de zile pentru finalizarea procesului sistemului. Acesta spune că primul vorbitor este ales printr-un vot deschis, iar numele unui candidat ar putea fi supus la vot de până la trei ori.

Radio Europa LiberăProfesore Hasani, deciziile recente ale Curţii Constituţionale, care se referă la problema constituţionalizării Adunării Kosovo, au provocat neclarităţi?

Enver HasaniNu, Curtea Constituţională nu poate fi învinuită de incertitudine. Atât această prejudecată cât şi cea din iunie sunt clare. Problema se naşte şi se naşte mereu pe teren politic. Aşa a fost în trecut. Dispoziţiile constituţionale au fost şi rămân clare, făcând distincţie între constituţia Parlamentului Kosovo (inaugurarea) şi activitatea Parlamentului Kosovo după constituţia constituţională, cum ar fi organul constituţional, parlamentarii, supraveghetorii, deliberatorii şi reprezentantul poporului kosovar şi al cetăţenilor acestuia.

Instituţia este inaugurarea solemnă a Adunării Kosovo după certificarea alegerilor naţionale, aşa cum a clarificat Curtea Constituţională în 2014. Nu poate exista nici un alt grup parlamentar în această inaugurare solemnă, cu excepţia celor care ies din liberul arbitru şi din urnele de vot. Numai după inaugurare ar putea veni remodelarea şi remodelarea grupurilor parlamentare din Adunarea Kosovo.

Cu toate acestea, chiar şi atunci, nu poate schimba structura organelor Adunării Kosovo, nici cele legate de activitatea sa. Există hotărâri ale Curţii Constituţionale care nu permit schimbarea conducerii Adunării Kosovo şi structura Comisiei Electorale Centrale ca urmare a zborurilor de partid care au loc în mod natural în Parlament şi din motive politice. Orice abordare ar nega sensul alegerilor naţionale.

Diferitele interpretări care au fost făcute şi făcute acestei dimensiuni sunt, astfel, de a asigura parlamentul kosovar şi natura sa neconstituţională judiciară sunt maliţioase şi provin de la persoane care nu au cunoştinţe de bază despre dreptul constituţional şi dreptul parlamentar ca parte a acestuia. În această răutate, nu vedem rareori spectacole confuze ale indivizilor care au fost cândva militanţi ai unui partid, în timp ce astăzi se opun aceluiaşi partid.

Cu toate acestea, constituţia rămâne aceeaşi şi nu a schimbat nimic în conceptul de inaugurare a Adunării Kosovo -- trebuie făcută, iar neinaugurarea sa nu poate duce la alegeri generale extraordinare. Aceasta este responsabilitatea grupurilor parlamentare, aşa cum au ieşit din urnele de vot, şi niciodată altfel.

Primul partid câştigător, care este întotdeauna un câştigător relativ, precum şi în 2021, are un singur privilegiu: să conducă procesul în modul definit de Curtea Constituţională şi de hotărârile judecătoreşti, deoarece interpretează articolele 66.1 şi 67 din Constituţie şi dispoziţiile legale şi juridice relevante privind inaugurarea Adunării Kosovo.

Mignonia actului, “Explicarea sancțiunilor constituționale”

Radio Europa Liberă: Recenta hotărâre a Curţii Constituţionale oferă precizie pentru a debloca procesul constituţionalizării constituţiei?

Enver HasaniDa. Ultima inculpare, fără îndoială, oferă precizie pentru deblocarea procesului de inaugurare a Adunării Kosovo. Primul partid, sau coaliţia câştigătoare a alegerilor din februarie 2025, are pretenţia constituţională de a propune candidatul pentru preşedintele Parlamentului. Cu această condiție preliminară vine responsabilitatea, ceea ce implică faptul că dreptul constituțional dat nu poate fi abuzat pe termen nelimitat, deoarece există deja un termen de 30 de zile în care acest drept ar trebui exercitat. În plus, actul final a demonstrat clar modul de inaugurare, limitând dreptul la propunerea unui candidat doar de trei ori.

Radio Europa Liberă: Ce lipsește decizia constituțională?

Enver HasaniCred că îi lipseşte clarificarea sancţiunilor constituţionale. În raționamentul său, Curtea, cu un stil profesional clar și elocvență, a arătat că Constituția Kosovo poate fi încălcată chiar și de persoane fizice sau de alte subiecte, care nu s-au gândit anterior în mod expres în textul său. După cum ştim, până în prezent aceste încălcări, cu consecinţe juridice clare, ar putea apărea doar de către preşedintele Republicii. Există o bogată practică judiciară, care a fost mult timp studiată şi predată în catedralele legii constituţionale din Kosovo şi din străinătate, cu excepţia faptului că aceasta a fost tratată pe scară largă în literatura academică.

Din moment ce Curtea Constituţională, referindu-se la opiniile Comisiei de la Veneţia, a remarcat că chiar şi indivizii pot fi infractori autonomi în timpul exercitării obligaţiilor lor constituţionale şi juridice, atunci ar fi trebuit să fie necesare sancţiuni constituţionale clare pentru aceşti violatori şi ar fi trebuit să fie construite. Aceste sancţiuni sunt întotdeauna diferite de cele pronunţate în domeniul penal, civil sau administrativ.

Subliniez acest lucru deoarece, din păcate, există în mod constant oameni care, în numele profesiei, caută închisoarea parlamentarilor din cauza comportamentului lor în procesul de inaugurare a Adunării Kosovo. În acest sens, închisoarea deputaţilor kosovari nu s-ar putea întâmpla din cauza nerespectării de către Parlament. Responsabilitatea penală a parlamentarilor vine doar dacă încalcă legea penală, nu Constituţia Kosovo. E atât de simplu.

Radio Europa LiberăProfesore, care ar putea fi sancţiunile?

Enver Hasani: Da, sancțiunile pot fi, dacă numai în mod natural, că ar merge la domnul (șeful sesiunii constitutive Avni) Decertificare Dehari și nu doar eliminarea postului liderului de vârstă. Sau atunci când cazurile de violatori (de decizii constituţionale) pot fi identificate, pentru a fi eliminate din poziţiile de conducere în acest caz, în procesul constituţional.

Radio Europa Liberă: Constituția evită consecințele încălcării deciziilor sale în deciziile sale recente?

Enver Hasani: Desigur, de departe Curtea Constituţională a acţionat cu un fel de timiditate şi s-a bazat foarte mult pe încrederea deputaţilor în executarea hotărârilor sale. Prin urmare, motivul pentru care Curtea nu indică consecinţele judiciare şi constituţionale pentru persoanele care împiedică şi distrug în mod special procesul de restabilire a Adunării Kosovo este legat, pe de o parte, de teama politicilor şi reacţiilor sale iraţionale şi, pe de altă parte, de sprijinul acordat încrederii parlamentarilor că aceştia vor pune în aplicare obligaţiile constituţionale definite în hotărârile Curţii Constituţionale.

Radio Europa LiberăProfesore Hasani, aţi menţionat că Curtea Constituţională a acţionat cu un fel de timiditate. Care tribunal este temut de?

Enver Hasani: Dacă partidul de guvernământ este considerat arhiva sau înregistrarea tuturor partidelor politice în raport cu instituţiile de justiţie, inclusiv Curtea Constituţională, sau mai presus de toate, Curtea Constituţională consideră că Mişcarea Vetevendosje are un record absolut, iar brutalitatea cu care a invitat linşarea la judecătorii Curţii Constituţionale este fără precedent în jurisdicţia Kosovo, dar şi a ţărilor din regiune. Aş spune că sunt cazuri rare în practica fostelor ţări comuniste. Acesta poate fi comparat cu Belarus, cazul Curţii Constituţionale din Rusia. În altele, nu ne putem întâlni în aceste (situs) care atât de brutal, cu astfel de lovituri brutale, cu o invitație de linșare atât de primitiv, așa cum vedem în mișcarea Vetevendosje. Au existat astfel de eforturi în 2014 împotriva mea personal, a persoanei mele și a Curții Constituționale, dar punerea lor în aplicare nu a mers atât de greu și cu atât de multe comentarii neprofesionale.

Osmane “cerere destinată paralizării activităţii constituţionale”

Radio Europa Liberă: În cazul în care se evită consecinţele Curţii Constituţionale?

Enver Hasani: Această deviere duce la adâncirea impasului politic actual, îngreunând și mai mult rezolvarea soluției inevitabile, deoarece individul, oricât de puternic din punct de vedere politic, nu ar putea câștiga niciodată lupta cu standardele și principiile constituționale și juridice și mecanismele de stat care garantează punerea în aplicare a acestora. Niciodată.

Radio Europa Liberă: Preşedintele Vjosa Osmani şi-a retras cererea la Curtea Constituţională pentru consecinţe juridice pentru nerespectarea acordului de 30 de zile privind constituţia. În ciuda acestui fapt, se poate aştepta Curtea Constituţională să se gândească, şi se poate întâmpla acest lucru înainte de expirarea termenului de 30 de zile în 18 septembrie?

Enver HasaniCererea dnei Osmani a fost cea mai mare ruşine pe care o poate face un şef de stat. Aceasta a avut un singur scop: paralizarea activităţii Curţii Constituţionale, mai degrabă decât îngrijirea bunăstării sale, aşa cum este obligaţia constituţională.

Chiar dacă doamna Osmani a avut informaţii exacte despre ameninţarea securităţii naţionale de către un judecător al Curţii Constituţionale, ea nu a îndrăznit sau îndrăzneşte să facă publice şi să denunţe un astfel de lucru. În calitate de şef al statului, dispune de toate mecanismele constituţionale şi de stat disponibile pentru iniţierea procedurilor necesare şi prevenirea riscurilor de securitate naţională. Apelul numit de un judecător constituţional al preşedintelui Republicii, într-un caz în care partidul însuşi este în procedură, nu constituie nimic mai puţin decât huliganism instituţional, inacceptabil pentru orice instituţie de stat şi mai puţin preşedintelui Republicii.

Această cerere este în mod clar neadministrată şi nedemnă. Cu toate acestea, instanța are dreptul de a continua procedura aferentă. Această cerinţă nu are însă nici un rezultat în procedurile legate de constituţionalizarea Adunării Kosovo, deoarece preşedintele Republicii nu poate fi reprezentat ca parte la procedură pe această temă. Preşedintele Republicii are o singură autorizaţie: să cheme prima sesiune constituţională, nu ca obligaţie, ci ca autoritate care poate exercita dacă doreşte.

Soluţia pentru bucla “este politică”

Radio Europa Liberă: Credeţi că Curtea Constituţională se va confrunta din nou cu cereri de interpretare a statului creat în privinţa constituţiei?

Enver Hasani: Dacă judecăm comportamentul dlui Kurti, situaţia se îndreaptă către nerespectarea Adunării Kosovo. Acesta implementează actul final al Curţii Constituţionale cu scopul de a obstrucţiona constituţia sau de a inaugura Adunarea Kosovo.

Radio Europa LiberăProfesore, când spun că pot exista cereri de interpretare a statului creat în ceea ce priveşte Constituţia Parlamentului înseamnă dacă pot exista noi cereri pe care le spunem, după expirarea termenului de 30 de zile şi ce pot fi ele?

Enver Hasani: Soluţia a fost şi rămâne politică. Politica trebuie să găsească soluții în cadrul standardelor și principiilor constituționale, precum și al hotărârilor Curții Constituționale care interpretează aceste standarde și principii.

Nu exclude posibilitatea ca Adunarea Kosovo să nu fie inaugurată nici măcar în aceste 30 de zile aşteptate şi ca Curtea să fie repusă în mişcare în cadrul procedurii constituţionale şi juridice iniţiale.

Radio Europa LiberăVrei să spui că e migraţie?

Enver HasaniDa, nu există altă cale. Singura cale este ca procesul politic să se dezvolte conform standardelor şi principiilor constituţionale, aşa cum a interpretat şi interpretat Curtea Constituţională. Nici o altă cale de a merge. /Periscopi/