Enver Hasani: Rasup São poate fi nominalizat pentru funcţia de vicepreşedinte în numele comunităţii sârbe, ceea ce am văzut este neconstituţional

Acesta a estimat că comunitatea majoritară nu poate fi solicitată pentru drepturile constituționale ale comunităților din afara SUA.

În acest interviu pentru Nacional, Hasani a declarat că deputatul Nenad Rassic nu are niciun drept şi nu poate fi nominalizat pentru funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului Kosovo în numele comunităţii sârbe.

Potrivit acestuia, această propunere poate fi făcută doar de grupul parlamentar sârb din Adunarea Kosovo.

Întrebare: Dl Hasan, astăzi în Adunare, a apărut albul. Preşedintele Parlamentului a fost ales, dar cazul a fost blocat de vicepreşedinte. Cum a încercat parlamentarul astăzi constituţia?
Hasani: Cred că comportamentul PDK a fost corect și în conformitate cu promisiunea sa publică că va vota asupra unui candidat care nu făcea parte din executivul guvernului Kurti. Pentru cetăţeni, sunt veşti bune. Din punct de vedere politic însă, un astfel de pas al PDK, fără un acord politic, se dovedeşte a fi problematic, deoarece nu există nicio garanţie care să fie obţinută până la constituţionalizarea Parlamentului Kosovo şi la deblocarea blocajului, după cum reiese din comportamentul actual al preşedintelui Adunării neconţinute.
Contele PDK şi cetăţenii care, cu votul Preşedintelui Parlamentului, vor fi transferaţi automat formaţiunii executive s-a dovedit a fi greşit.

Întrebare: Procesul a stagnat în privinţa alegerii vicepreşedinţilor Adunării din comunităţi, când procedura de alegere a doi vicepreşedinţi ai Parlamentului reprezentând non-majoritatea comunităţilor a fost divizată. A fost această acțiune bine?
Hasani: Ceea ce am văzut astăzi este complet contrar Constituţiei Kosovo, atât cu litera, cât şi cu spiritul său. Dispoziţiile constituţionale sunt clare, aşa cum au fost clare pentru preşedintele Parlamentului Kosovo şi acordă prioritate absolută propunerii majorităţii deputaţilor din comunităţile non-albaneze de a alege candidatul la funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului. Ele nu reprezintă ideologia politică, ci drepturile și interesele comunității lor, deoarece sunt protejate de capitolul I II din Constituția Kosovo și de dispozițiile sale privind nediscriminarea pe orice bază.

Aceste prevederi sunt împărţite în trei părţi: prima parte se referă la preşedintele Adunării Kosovo. Aceasta reprezintă toate competenţele şi competenţele sale sunt clar definite în Constituţie; a doua parte este legată de liderii adjuncţi ai comunităţii albaneze; şi, în cele din urmă, a treia parte se referă la sub-preşedinţii comunităţilor non-albaneze. Aceste ultime dispoziții stabilesc în mod clar că votarea șefilor adjuncți ai comunităților nealbaneze trebuie să aibă loc în pachet, așa cum s-a întâmplat întotdeauna în practica parlamentară de până acum, fără excepție.

Distribuţia loturilor este doar atunci când comunităţile din afara SUA nu ajung la un acord între ele pentru reprezentantul lor. Această procedură se aplică numai comunităților non-albaneze și non-sârbe. Regula loturilor nu poate fi făcută de preşedintele alianţei cu iniţiativă proprie şi arbitrar, aşa cum s - a întâmplat astăzi.

Dl Rassic nu are dreptul să fie propus nici în temeiul Constituţiei Kosovo, nici în conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Votul trebuie făcut de majoritatea comunităţii sârbe, pe care Constituţia şi Regulamentul Parlamentului o definesc în mod clar. Regulamentul este singurul act sub-lege care este pe deplin evaluat cu Constituţia Kosovo şi este parametrul de măsură pentru evaluarea constituţionalităţii actelor Adunării Kosovo, dacă acestea ajung la Curtea Constituţională.

În ceea ce priveşte spiritul, doresc să le reamintesc că democraţia constituţională din Kosovo este consecventă, condusă de haita Ahtisaari. Independenţa Kosovo a fost declarată pe această bază. Această formă de democrație implică, pe scurt, faptul că comunitatea majoritară nu poate supraviețui sau discrimina comunitățile non-albaneze care sunt în minoritate. Acest lucru este valabil pentru toate ramurile puterii -- legislativul, executivul şi justiţia -- inclusiv Curtea Constituţională.

În toate aceste instituţii trebuie să existe o reprezentare adecvată a comunităţilor din afara SUA. Comunitatea nu poate fi solicitată și nu poate stabili majoritatea drepturilor constituționale ale comunităților din afara SUA. Oricine nu înţelege acest principiu este foarte respectat.

Întrebare: A fost propunerea candidatului de vicepreşedinte al comunităţii sârbe din partea altor partide o acţiune constituţională?
Hasani: Niciodată. I-am explicat mai devreme: dl Nenad Rassic, care este vechiul meu prieten, nu are dreptate şi nu poate fi desemnat vicepreşedinte al Adunării Kosovo în numele comunităţii sârbe. Această propunere poate fi făcută doar de grupul parlamentar sârb din Adunarea Parlamentară din Kosovo, în urma votului majorităţii asupra procedurii interne şi regulate, întotdeauna în scris.

Întrebare: Această propunere a fost formulată prin referire la recentele hotărâri ale procedurii constituţionale şi ale procedurii privind loturile. Care este aprecierea ta pentru aceste acţiuni?
Hasani: Preşedintele parlamentului kosovar, o ţară încă neconţinută, nu are dreptul de a interpreta hotărârile Curţii Constituţionale în scopul punerii lor în aplicare. Are acest drept doar în legătură cu Regula Parlamentului, şi numai după tranziţia sa. După cum se ştie, Adunarea este considerată obligatorie numai atunci când este aleasă de vicepreşedinte. Prin urmare, din punct de vedere juridic, situația nu diferă deloc de situația preelectorală a domnului Dimal Basha în calitate de șef al Parlamentului.

Întrebare: Din aceste acţiuni se pare că partidul nu are puterea de a forma Parlamentul. De ce crezi că faci asta la petrecerea lui Albin Kurt?
Hasani: Principalul motiv pentru care dl Kurti nu doreşte constituţionalizarea instituţiei, sau mai precis, doreşte să o facă împărtăşind vina opoziţiei este legat direct de Acordul Ohrid de la Bruxelles şi de anexă. După cum ştiţi, dl Kurti a acceptat crearea autonomiei politico-teritoriale sârbe, care, în sensul judiciar, în aceste acorduri din 2023 aprobate de el, se numeşte auto-enaminare. Acesta este un termen profesional folosit în cultura occidentală ca numitor comun pentru tot felul de autonomie.

Pe lângă aceste acorduri, el a acceptat proiectul de Cartă a Uniunii Europene, care urmează să fie transmis Curţii Constituţionale la scurt timp după formarea noului guvern.

Acordul de la Bruxelles şi de la Ohrid, împreună cu proiectul de stat european, constituie esenţa constituţiei materiale, pe care dl Kurti s-a construit, şi pe care o cunoaşte. Până când i-a acceptat, nu ştia de mărimea lor, dar apoi a înţeles. Aceste angajamente, în detrimentul Kosovo, vor trebui să pună în aplicare fără excepţie viitorul guvern, oricine este la putere.

Prin urmare, dle Kurti, cu un comportament care sabotează formarea noilor instituţii centrale, încearcă să împărtăşească responsabilitatea opoziţiei, astfel încât vina să nu rămână doar pe ea. Dar această rezistență are limite și va rupe o zi pentru că nu există nici o altă cale. Atunci Kosovo nu va mai discuta dacă autonomia va fi pusă în aplicare, ci doar pentru viteza punerii sale în aplicare.

Exemplul este cazul Consiliului Europei: am ratat şansa, deşi am implementat decizia de a returna pământurile Mănăstirii Decani, dar am ajuns prea târziu. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu acordurile de la Bruxelles şi din anexa Ohrid privind autonomia sârbă în Kosovo. Orice rezistenţă, orice excludere a sârbilor de la instituţii şi orice discriminare împotriva lor doar accelerează şi legitimizează stabilirea autonomiei.

Problema fondării autonomiei sârbe, potrivit promisiunilor făcute de dl Kurti la Bruxelles şi Ohrid în 2023, este principalul motiv pentru care aliaţii occidentali şi prietenii kosovari nu interferează cu procesul de formare a instituţiilor, aşa cum au făcut odată. Aceştia sunt interesaţi doar să trimită proiectul de statut al Uniunii Europene la Curtea Constituţională şi apoi să pună în aplicare autonomia sârbă. Pentru ei, nu contează cine este la putere, deoarece ei ştiu că oricine vine la guvern va fi obligat să pună în aplicare acest angajament internaţional al Kosovo. Acolo se duce Albin Kurti.