acum 6 oreAdunare fără sfârşit: De ce stabileşte Constituţia consecinţele pentru potenţialii violatori?
Periskopi(acum 10 luni)
(acum 10 luni)Când s-a părut că Adunarea Kosovo se îndrepta spre constituţie, procesul a stagnat pentru alegerea liderului adjunct al comunităţii sârbe. Următoarea încercare de a finaliza acest proces a fost programată pentru 28 august în a zecea zi a termenului de 30 de zile stabilit de Curtea Constituţională pentru Constituţia Parlamentului. Dar dacă acest termen nu este respectat [...]
Următoarea încercare de a finaliza acest proces a fost programată pentru 28 august în a zecea zi a termenului de 30 de zile stabilit de Curtea Constituţională pentru Constituţia Parlamentului.
Dar dacă acest termen nu este respectat? Probabilitatea este, dacă <x0-picior” au fost confirmate de unii experți în timpul selecției a patru vorbitori adjuncți?
Curtea Constituţională nu a clarificat acest lucru şi nici nu a oferit răspunsuri la întrebările scrise ale Radio Europe despre motivul pentru care nu a determinat consecinţele pentru potenţialii infractori, rapoarte REL.
Un scenariu similar a fost difuzat chiar şi în 26 iunie, când Constituţia a emis un act de judecată cu privire la aceeaşi problemă, fără impunerea de sancţiuni, care nu a fost de asemenea respectată.
De ce nu a fost finalizată Constituţia Adunării?
La mai mult de jumătate de an de la alegerile parlamentare din 9 februarie, parlamentarul Mişcării Vetevendosje, Dimal Basha, a fost ales preşedinte al Adunării Kosovo în 26 august.
În aceeaşi zi, cei trei vicepreşedinţi ai partidelor albaneze şi una dintre minorităţile non-sârbe au fost aleşi, iar instituţia a rămas blocată la alegerea vicepreşedintelui sârb.
Procesul a fost respins luni de zile din cauza disputelor politice și a abaterilor de la ordinea de zi și s-a încheiat la Curtea Constituțională de către unii deputați de opoziție din legislatura anterioară.
La 26 iunie, Curtea a dispus ca Parlamentul să fie instituit în termen de 30 de zile, însă termenul limită a fost ignorat.
Pe 24 iulie, Constituţia a interzis organizarea sesiunii constituţionale după expirarea termenului limită, în timp ce 8 august a ordonat alegerea parlamentului şef prin vot deschis.
Actul a fost lansat pe 18 august, lansând un nou termen limită.
Menţinerea standardului şi încrederea
Ehat Miftaraj, directorul Institutului pentru Justiţie din Kosovo, declară că Curtea Constituţională a evitat în mod deliberat să determine consecinţele nerespectării deciziilor recente de menţinere a standardului din 2014, conform căruia partidul câştigător are dreptul de a propune Preşedintele Parlamentului.
Constituția a încercat să păstreze acest standard atât în iunie, cât și în august, Miftaraj spune Radio Europa Liberă.
Potrivit acestuia, această instituţie a acţionat în principiu în mod corect, nejudecându-i pe deputaţii Parlamentului şi partidele politice pentru punerea în aplicare sau nepunerea în aplicare a deciziei sale.
Ar trebui părţile să coopereze mai mult pentru aranjamentul constituţional?
Procesul începe întotdeauna cu faptul că deciziile sale, Constituţia, se aplică în mod confidenţial şi nu pe baza resentimentelor personale, ale partidului şi ale altor resentimente”, declară Miftaraj.
Cu toate acestea, potrivit acestuia, Constituţia a trebuit să impună o măsură de penalizare preşedintelui şedinţei constituente, Avni Dehari, care a deviat de la ordinea de zi, solicitând înfiinţarea unei comisii pentru votul secret al preşedintelui Parlamentului, în opoziţie cu decizia Curţii.
“Constituţional”
Pierderea sancțiunilor împotriva Dehar a evidențiat, de asemenea, fostul președinte al Curții Constituționale Enver Hasani într-un interviu acordat Radio Europa Liberă în 24 august.
El a declarat că instanţa a evitat în mod deliberat determinarea consecinţelor, bazându-se pe încrederea parlamentarilor şi acţionând, după cum s-a exprimat, “cu un fel de schimbare”.
Motivul pentru care Curtea nu indică consecinţele judiciare şi neconstituţionale pentru persoanele care obstrucţionează şi distrug în mod specific procesul de constituţionalizare a Parlamentului Kosovo este legat, pe de o parte, de teama politicilor şi reacţiilor sale iraţionale, a declarat Hasani, menţionând în mod specific câştigătorul alegerilor, Mişcarea Vetevendosje şi <x2brutitatea cu care a invitatlinticul judecătorilor Curţii Constituţionale<3).
În aceeași linie cu Hasani, analistul Artan Mujajiri estimează că Curtea Constituțională a fost supusă unei mari presiuni, în special înainte de actul de prejudiciu din 26 iunie, ceea ce a produs decizii neclare și deschise pentru diferite interpretări ale partidelor și opiniei publice.
Potrivit acestuia, Curtea a evitat să stabilească măsuri împotriva violatorilor din cauza celei de-a <x0-a concentrări a presiunilor publice și non-publice”, în special din partea Mişcării Vetevendosje.
The “Are o abordare deja foarte clară: atunci când Curtea Constituţională emite un act care îi convine, îl laudă. Când face un act care nu se potriveşte favorului său, el linşează şi introduce numele care au luat această decizie. Deci, este o presiune imensă, spune Muhajari pentru Radio Europa Liberă.
Vetevendosje a numit recenta decizie a Constituţiei ca “armir”, deşi liderul său, Albin Kurti, a promis să respecte orice decizie.
Fără ca condamnarea deplină să fie publicată, dar după ce a fost declarată de Constituţie în 8 august, deputatul Vetevendosje Sali Zyba a publicat numele judecătorilor constituţionali, declarând că “a doreşte să preia LVV pentru a propune Preşedintele Parlamentului”.
Unu. Postează Dejona Mihali, coordonatorul comitetelor din Mişcarea Vetevendosje, a făcut acelaşi lucru pe Facebook.
Miftaraj şi Mujariri subliniază că, dacă Parlamentul nu va fi complet constituţionalizat până în 18 septembrie, parlamentarii sau partidele politice pot apela la Constituţie pentru clarificarea consecinţelor judiciare pe care CHA le-ar putea impune instanţei să determine paşii pentru depăşirea impasului instituţional.
Hasani a avertizat de asemenea că tribunalul ar putea fi pus în mişcare dacă termenul de 30 de zile nu este respectat.
Solicitările similare au fost făcute mai devreme de președintele Vjosa Osmani, dar le-a retras, deoarece, în calitate de raportor pentru examinarea cererii sale, judecătorul Radomir Lyban, pe care îl consideră o amenințare la adresa securității naționale”.
Chiar dacă Osman a retras cererea, Hasani a declarat că Constituţia are dreptul de a continua procedura.
După alegerea Ligii Supreme, Osman şi-a arătat speranţa că constituţionalizarea constituţiei va fi finalizată cât mai curând posibil, conform Constituţiei.
Osmani retrage cererea constituțională pentru sesiunea constituțională din cauza judecătorului Llaban
Cu toate acestea, problema ar putea continua să se agite, întrucât unii cunoscători ai evoluţiilor politice consideră că procesul de alegere a vicepreşedinţilor a fost neconstituţional.
Potrivit acestora, votul pentru liderii adjuncţi din comunităţile minoritare nu poate fi împărţit, aşa cum s-a întâmplat în cadrul sesiunii din 26 august.
“Judecăţile Curţii Constituţionale au stabilit că constituţionalizarea constituţiei ar trebui, de asemenea, efectuată pe baza practicii de până acum, conform căreia cei cinci vicepreşedinţi ai Parlamentului au fost votaţi în două pachete separate”, este menţionată în reacţia Institutului Democrat din Kosovo.
Albert Krasniqi, de la organizaţia Democracy Plus, a declarat de asemenea că procedura de alegere a doi vicepreşedinţi care reprezintă comunităţile non-partizane ar trebui repetată, întrucât modul urmat nu este conform cu Constituţia.
Rezoluţia lor ar trebui să fie făcută printr-un singur vot, în bloc, pentru ambii candidaţi”, a afirmat el.
Aceasta este prima dată când sesiunea Adunării Constituante a Parlamentului Kosovo are loc cu 58 de acţiuni ulterioare nelegate. Cel de-al 59-lea efort este programat pentru 28 august. /REL /
