Lipsa încrederii, printre principalele obstacole în calea coexistenţei interetnice în Kosovo

Divizia dintre comunităţile sârbe şi albaneze din Kosovo continuă să fie profundă, deoarece relaţiile dintre acestea sunt exacerbate şi mai mult de neîncrederea majoră, potrivit unui studiu efectuat de Centrul Organizaţiei neguvernamentale pentru Acţiune Socială (CASA).

Cercetare cu titlul “Raportul privind indicele de credinţă pentru starea relaţiilor interetnice din Kosovo” a fost publicat în 13 noiembrie la Pristina.

800 de persoane, 500 din comunitatea albaneză şi 300 din comunitatea sârbă au fost intervievate în această cercetare. Cercetarea se bazează pe percepţiile sârbilor şi albanezilor din Kosovo unul pentru celălalt, factori cheie care afectează relaţiile şi perspectivele lor de îmbunătăţire.

Peste jumătate din respondenţii comunităţii sârbe, peste 51%, cred că relaţiile dintre sârbi şi albanezi din Kosovo se vor deteriora şi mai mult, în timp ce aproximativ 28% dintre albanezi cred acelaşi lucru.

Studiul a arătat, de asemenea, că ambele comunităţi peste 70% dintre respondenţi consideră că tensiunile politice dintre Belgrad şi Pristina contribuie la ciocnirile interetnice.

De asemenea, 79,6% dintre respondenţii albanezi consideră că guvernul Serbiei este un impuls al tensiunilor, în timp ce 74,5% dintre sârbi consideră că guvernul provinciei Kosovo este responsabil pentru aceasta.

Când vine vorba de factori care ar ajuta pacea şi stabilitatea, peste 62% dintre sârbi cred că aceasta ar fi autonomia lor, în timp ce peste 44 la sută dintre albanezi cred că soluţia este integrarea sârbilor în societatea kosovară.

Miodrag Marinkovic, directorul CASA, a estimat că rezultatele indicelui de încredere arată că relaţiile etnice dintre sârbi şi albanezi sunt deteriorate şi că, în mare parte, politicienii din Kosovo şi Serbia sunt responsabili.

El a subliniat că politica populistă “care urmează ambelor părți afectează negativ coexistența, viețile oamenilor obișnuiți, cotidianitatea lor și procesul de reconciliere.

< x0)

Visar Ymer, directorul executiv al Institutului Musine Kokalari din Pristina, a declarat în timpul unei discuţii de grup că comunităţile albaneze şi sârbe din Kosovo se confruntă cu cele mai mari două probleme legate de cooperare şi coexistenţă: “trăiesc în frică şi iluzie reciprocă”.

Potrivit lui, iluzia albanezilor kosovari se bazează pe ideea că Kosovo este un stat albanez, aparţinând albanezilor, în timp ce iluzia există printre sârbi că Kosovo se va întoarce în Serbia. Nu vorbesc despre toţi albanezii sau sârbii, dar atâta timp cât există aceste două iluzii, situaţia nu se va calma niciodată.

El a adăugat că există o teamă constantă în rândul acestor comunităţi albanezii se tem că Serbia ar putea ataca Kosovo, în timp ce sârbii că deciziile autorităţilor kosovare le-ar putea pune în pericol.

Marigona Shabiku, directorul executiv al Iniţiativei Tineretului pentru Drepturile Omului YIHR Kosova, a subliniat faptul că atacul asupra Banjska din 2023 a afectat semnificativ polarizarea societăţii din Kosovo, dar şi operaţiunile unilaterale ale guvernului kosovar <x0, care, potrivit acesteia, au afectat comunităţile non-combatante, deoarece nu li s-a oferit o soluţie alternativă.

În atacul armat al sârbilor din Banjska, la nord de Kosovo, un poliţist kosovar a fost ucis, iar apoi trei atacatori. Responsabilitatea pentru atac a fost preluată de Milan Radoicic, fost vicepreşedinte al Listei Sârbe -- principalul partid sârb din Kosovo, care este susţinut de Belgrad.

Pe de altă parte, autorităţile de la Pristina, de la retragerea sârbilor din instituţiile kosovare în noiembrie 2022, au lucrat activ pentru desfăşurarea controlului statului în nordul Kosovo prin închiderea instituţiilor Serbiei, detenţia dinarului sârbesc, plăcuţele de înmatriculare sârbeşti şi măsuri similare.

Comunitatea internaţională a criticat majoritatea acestor paşi, întrucât mulţi sârbi din nord primesc salarii din bugetul Serbiei şi se bucură de drepturi prin sistemul instituţional sârb.

Darko Dimitrijevic, redactor-şef al Radio Goracdevac, consideră că pentru deteriorarea relaţiilor etnice responsabile sunt în principal Belgradul şi Pristina, deoarece se învinuiesc constant reciproc pentru situaţia precară din societate.

Această comunicare toxică şi toxică este monitorizată cu multă indiferenţă de către comunitatea internaţională, a afirmat el, adăugând că din acest motiv şi ea poartă o anumită responsabilitate.

Kosovo şi Serbia desfăşoară un dialog privind normalizarea relaţiilor începând din 2011, în cursul căruia au fost semnate zeci de acorduri, dar multe dintre acestea nu au fost niciodată puse în aplicare.

De asemenea, dialogul politic a fost blocat din 2023, întrucât Kosovo cere responsabilitatea pentru atacul armat asupra Banjska.

Serbia a negat orice implicare în acest atac, dar refuză să predea Radociciqi şi altor persoane Kosovo, împotriva cărora s-a depus o inculpare pentru terorism./Radio Europa liberă/