Capcană de fișiere: Efectele distructive ale împrumuturilor ilegale

Inițial, ea a primit doar 2.000 de euro (U.S.), o sumă care părea mică pentru a menține afacerile în viață, dar apoi alte 150 de mii de euro. Fiecare nou împrumut a fost luat pentru a plăti cel vechi, iar datoria a crescut doar.

Timp de aproape cinci ani, am plătit peste 500 de mii de euro în dosar, pentru 20 de persoane diferite”, spune Izeti [un nume stabilit de editoriale], în vârstă de 60 de ani. Pe lângă suma plătită, şi-a pierdut afacerea, ţinta şi alte active, care s-au ridicat la 1 mn euro.

Singurul imobil rămas în urmă a lăsat ipoteca într-o bancă pentru a obține creditul a plătit dosarul.

În orăşelul său mic, spune el, e foarte simplu să iei bani cu vină, pentru că şoimii sunt foarte populari şi bine cunoscuţi tuturor. Dar, potrivit lui, dosarele sunt moarte “pe viu”. Puterea de a depăşi situaţia a fost găsită doar la copii.

Subx0>Bull și sare mănâncă, și nu iau bani cu fișierul”, spune Izet, care se confruntă cu aproape un deceniu de datorii ilegale.

Împrumuturi ilegale, probleme serioase în Kosovo

Cazul Izet nu este izolat. În Kosovo, acuzaţiile împotriva persoanelor suspectate sunt adesea raportate, menţionând milioane de euro în daune.

Numai în luna octombrie a acestui an, autorităţile au depus acuzaţii pentru două cazuri diferite, opt persoane care au provocat daune de până la 8 mn euro. Acuzarea a cerut confiscarea şi returnarea a 21 de reşedinţe de afaceri şi unităţi pe care răniţii le-au dat vinovaţilor pentru că nu au putut plăti datoriile.

Avocatul Xhevahire Miftari Kloppner spune că mulţi cetăţeni cad pradă dosarelor din cauza lipsei accesului rapid la împrumuturi formale, în special cei cu venituri mici sau fără active ipotecare. Potrivit ei, în unele cazuri, cetățenii consideră că împrumută o datorie comună, dar apoi se confruntă cu rate ale dobânzii cuprinse între 20% pe lună.

Adesea, victimele sunt persoane care extind afacerile, dar care nu pot plăti datoriile, forţate să închidă şi să piardă proprietăţi. Odată cu creşterea datoriei, şoimii exercită adesea presiuni, ameninţări şi crize grele de proprietate. Unii oameni chiar au fost forţaţi să abandoneze Kosovo.

Provocarea anchetei

Datele poliţiei kosovare arată că în perioada ianuarie-septembrie 2025 au fost deschise 13 cazuri vinovate. Anul trecut, acest număr a fost 23, iar în 2023 autoritățile au deschis 24 de cazuri.

În 2021-23, poliția a distrus 106 grupuri criminale, dintre care nouă au fost găsite vinovate. Din 740 suspectaţi de crimă organizată, 78 au fost implicaţi în cadrul evenimentului în special în regiunea Pristina şi Pec.

Potrivit lui Miftari Kloppner, numărul real de cazuri este mult mai mare deoarece mulţi răniţi se tem să raporteze. Însă monitorizarea Institutului pentru Justiţie din Kosovo (IKD) arată că în 2025 au fost prezentate cazuri tot mai mari de către cetăţeni, datorită cooperării mai strânse între procurori şi utilizării măsurilor de investigaţie secretă.

Flamur Kabashi, cercetător la IKD, declară că o provocare majoră rămâne faptul că mulţi răniţi nu respectă declaraţiile date acuzării, deoarece se confruntă cu presiuni. Potrivit acestuia, instanţele de judecată nu reuşesc să facă declaraţiile să se întrunească, ceea ce slăbeşte procesul.

IKD estimează că procurorul constituţional din Prizren a marcat cel mai mare progres în investigarea cazului vinovaţilor şi că acest model ar trebui urmat de toţi procurorii din ţară.

Potrivit Codului Penal din Kosovo, vinovaţii sunt amendaţi şi condamnaţi la închisoare între 6 luni şi 12 ani, în funcţie de amploarea daunelor. Cu toate acestea, potrivit datelor furnizate anterior de fostul ministru al justiţiei Albulen Haxhiu în luna august a acestui an, din 1752 de prizonieri, doar patru au fost condamnaţi pentru condamnări şi opt au fost reţinuţi.

Acestea nu sunt doar lucrări izolate, fac parte dintr-un lanţ criminal care loveşte cel mai vulnerabil şi contribuie la un sentiment profund de nedreptate în societate”, a declarat Hadziu.

Serviciul de corecţie al Kosovo nu a răspuns interesului REL faţă de numărul de deţinuţi care se află în prezent pentru activităţile criminale “fede”.

Leziuni economice

Experţii declară că sentinţele vinovate trebuie întărite, pentru a crea un obstacol real în calea creditorilor ilegali.

Shkumbin Misini, profesor de economie la Colegiul AAB, subliniază că întreprinderile care se confruntă cu o penurie de capital sau dificultăți în obținerea de împrumuturi formale cad adesea pradă condamnărilor. Ratele ridicate ale dobînzilor, lunare cu 20%, şi pînă la 200 la sută anual, potrivit lui, sînt dezastruoase.

Nici o afacere nu-şi poate permite aceste rate. Și, pentru a returna datoria de obligațiuni, afacerile funcționează, dar la o pierdere, și du-te în faliment, în timp ce vinovații preiau proprietatea, utilaje, stoc companie”, spune el.

Potrivit acestuia, consecinţele sunt pe termen lung pentru economie: scăderea investiţiilor formale, creşterea circulaţiei banilor în afara sistemului bancar, reducerea taxelor şi subminarea stabilităţii financiare a ţării.

Miftier Kloppner subliniază că sunt necesare modificări ale legislației pentru a aborda în mod eficient fenomenul vinovăției. Aceasta sugerează că legea definește în mod clar responsabilitățile ambelor părți implicate, care vizează consolidarea sustenabilității și reducerea practicilor de creditare în afara cadrului juridic. /Periscopi