De ce aterizează companiile kosovare în Albania

Piaţa minorităţilor este un segment care atrage mari întreprinderi din Kosovo. Aceştia din urmă au mai multă experienţă şi s-au mişcat mai repede decât Albania în comerţul cu amănuntul organizat şi se grăbesc să folosească spaţii libere pe piaţa care vorbeşte aceeaşi limbă. Întoarcerea Albaniei la destinaţia turistică, [...]
Întoarcerea Albaniei la destinaţia turistică, care a crescut consumul străinilor, este cealaltă atracţie pentru afacerile kosovare cu amănuntul şi servicii.
La sfârşitul lunii martie 2025, compania din Kosovo, “Veva Fresh Store”, a anunţat că a ajuns la un acord de cumpărare “SPAR Albania” de către Grupul Albanez BALFIN.
Valoarea finală a tranzacţiei a fost de 36,4 mn euro, conform tranzacţiei înregistrate la Centrul Naţional de Afaceri.
După anunţul de achiziţie, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERZH) şi fondul “Fondul de Expansiune Enterprise II” (ENEF II), în conformitate cu Cadrul de Investiţii pentru Balcanii de Vest al Uniunii Europene (WBIF), a anunţat că vor împrumuta până la 25 mn euro pentru a acoperi parţial costul de cumpărare “SPAR Albania” ), BERZH contribuind 22 mn euro şi ENEF II cu 3 mn euro.
Acesta este cel mai mare împrumut oferit vreodată de BERZH unei companii locale din Kosovo. După achiziție, “Veva Fresh” intenționează să își extindă activitatea în Albania cu deschiderea de noi magazine și renovarea punctelor existente “SpAR”
Compania de capital din Kosovo, “Albi Holding” a cumpărat în septembrie 2025 “Fashion Group Albania”, care făcea parte din Grupul BALFIN, pentru 7,6 mn euro, în temeiul contractului depus în PIB.
Compania cumpărătoare deține lanțul de produse de modă care funcționează în Kosovo și în regiune, reprezentând mărci internaționale, cum ar fi: “Celio”, “Chaussa”, “Okaidi”, ” Springfield”, “Ozdick”, “Geox”, “Gant”, <x16Timberland”, “Huggo Boss”, “Sports Armani Exchange”, “Tom Taylor”, “XYZ”, “U n G”, “Plain”, “Orsey“Dan Johnx30>, “Porfois, <32x>
În octombrie 2025, KAN, cu sediul în Kosovo, care gestionează 35 de restaurante de servicii rapide şi 1 000 de angajaţi din regiune (Kosovo, Albania, Macedonia de Nord şi Muntenegru), a anunţat oficial preluarea proprietăţii reţelei KFC în Albania de către “Global Fast Food Albania”, care până acum avea dreptul la marca fast-food globală, KFC pentru Albania.
Compania a declarat că intenţionează să deschidă 20 de noi puncte KFC în Albania.
KAN este o companie înregistrată din Kosovo, deținută numai de omul de afaceri Fatmir Zymber. Grupul său era deja prezent în Albania prin intermediul companiei “Canadian Living”, care deține dreptul de a utiliza marca daneză “Jysk” pentru Albania și alte țări din regiune.
“TP Investment Limited”, având în același timp proprietarii de control ai oamenilor de afaceri din Georgia.
“Global Fast Albany” a închis anul 2024 cu o călătorie totală în valoare de 1,44 miliarde dolari, în creștere cu 18% față de anul trecut. Profitul net s-a ridicat la aproximativ 143 milioane USD, crescând, de asemenea, cu 23% mai mult față de 2023.
La sfârșitul anului 2024, compania deținea 13 restaurante active în Albania, dintre care 11 cu marca KFC și două cu marca “Pizza Hut”.
De ce companiile kosovare se mută în Albania
Ramiz Kelmendi, renumit om de afaceri în Kosovo, proprietarul companiilor E LCOS şi ETC, declară “Monitor” că interesul pentru investiţiile în afaceri din Kosovo în Albania a fost întotdeauna mare. Potrivit lui, acesta este un lucru pozitiv, deoarece orice afacere, fie mare, fie mică, vizează extinderea.
“În timp ce ELCOS/ETC continuăm să investim în Albania. În prezent, în Tirana construim o importantă facilitate de afaceri.
Scopul nostru şi al altor întreprinderi din Kosovo este să se extindă, iar această extindere are loc în ţara noastră vecină, Albania. Aşadar, scopul nostru şi afacerile similare este să ne extindem la fel de mult, adăugând aici faptul că nu mergem departe, ci în ţara noastră, cum ar fi Albania”, declară dl Kelmendi.
El adaugă că extinderea afacerilor din Kosovo ar trebui să continue şi că potenţialul are şi în alte ţări, cum ar fi Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru şi dincolo.
“Expansiunea întreprinderilor kosovare ar trebui să fie, cred că există chiar mai târziu în Serbia, nordul Macedoniei, Muntenegru şi mai departe. Dar trebuie menţionat că unele întreprinderi părăsesc Kosovo în întregime şi pleacă în Albania. Deci, nu se extinde, dar se deplasează”.
El declară însă că Kosovo trece în prezent printr-o perioadă nesigură din punct de vedere economic şi politic.
Deocamdată nu avem instituţii funcţionale, trecem de la alegeri la alegeri, nu există stabilitate şi securitate.
Guvernul şi instituţiile trebuie să lucreze pentru binele întreprinderilor şi să creeze condiţii favorabile, dar în prezent par să lucreze împotriva lor, forţând întreprinderile să se adapteze la regulile neprietenoase, dl Kelmendi.
Declaraţia Ahmeti, directorul Camerei de Comerţ şi Industrie din Kosovo, spune “Monitor” că Albania a fost de mult timp atractivă pentru multe companii din Kosovo.
Albania a devenit de mult timp un punct de interes pentru multe companii din Kosovo. Unul dintre principalii factori care afectează această mișcare se referă la necesitatea ca afacerea noastră să își extindă activitatea, deoarece țara noastră nu oferă, din păcate, multe oportunități.
Nu trebuie trecut cu vederea creşterea turiştilor care îşi cresc achiziţiile. Albania oferă de mult timp stimulente diferite pentru întreprinderile kosovare, fie formale, fie informale.
Pe lângă companiile în serviciu sau chiar hipermarketurile recunoscute de Kosovo, companiile de producţie se îndreaptă spre Albania, din cauza numeroaselor probleme cu care se confruntă Kosovo”.
El subliniază că dificultăţile de a face afaceri în Kosovo au luat proporţii mai mari în ultimii ani, în principal din cauza deciziilor luate fără comunicare şi cooperare cu comunitatea de afaceri.
Dificultăţile de a face afaceri în ultimii ani au crescut foarte mult. De exemplu, noi, la fel ca Camera de Comerţ şi Industrie din Kosovo, ne-am confruntat cu deblocarea multor companii, ale căror blocade le-a cauzat legea proprietăţii publice.
Afacerile continuă să simtă efectele acestui bloc <x0. El adaugă că creşterea preţului energiei cu 16,1% pentru consumatorii reglementaţi şi apoi liberalizarea slabă a pieţei energiei au exacerbat situaţia.
Atunci am crescut preţul energiei cu 16,1% pentru consumatorii reglementaţi şi imediat liberalizarea greşită a pieţei energiei.
De la început, am avertizat consecinţele acestor acţiuni, dar nu am fost pregătiţi din partea instituţiilor să depăşim această situaţie, scrie Monitor. al, difuzat Periscop.
Deci, acum avem o creștere a prețurilor produselor, o creștere a costurilor de producție, facturi de mai multe ori mai scumpe în energie, o scădere a puterii de producție, o mare incertitudine cu privire la viitor, suspendarea totală și anularea planurilor de investiții, etc.”.
Investiţiile şi numărul întreprinderilor cresc
Datele Băncii Albaniei sugerează că interesul întreprinderilor din Kosovo de a investi în Albania a fost foarte ridicat de la pandemie, în timp ce până în 2019 fluxul a fost aproape existent. În 2024, investiţiile din Kosovo au atins recordul de 96 mn euro, de la 13 mn euro în 2019.
În ceea ce privește investițiile totale, ponderea a atins 6%. Tendinţa ascendentă a urmat, iar în prima parte a anului 2025, cu 63 mn euro, o extindere de 50%.
Conform datelor Institutului de Statistică (INSTAT), la sfârşitul anului 2024, 582 de societăţi de capital active din Kosovo operează în Albania, inclusiv cele cu capital comun.
Numărul societăţilor de capital din Kosovo a crescut cu 12% faţă de anul trecut. În ultimul deceniu, numărul acestor întreprinderi a crescut cu 130%.
Interesat de piața imobiliară
S-a acordat atenţie pieţei imobiliare. Muhamet Bytyqi, care este, de asemenea, un cunoscător imobiliar, proprietarul a “Marc Real Estate”, spune că în Kosovo, piața construcțiilor este sătulă, în special în orașe precum Pristina și Ferizaj.
Între timp, în Albania există o cerere mare de locuinţe şi proprietăţi, în special de la străini şi diaspora albaneză.
Aceasta face piaţa albaneză mai dinamică şi deschisă investiţiilor, în special pentru companiile de construcţii care au experienţă şi capital din Kosovo”, afirmă el.
Dl Bytyqi adaugă că companiile de construcţii din Kosovo au achiziţionat piese în companiile albaneze pentru acces legal, pentru obţinerea mai rapidă a autorizaţiilor de construcţie şi pentru construirea cu partenerii locali.
Există întreprinderi în alte domenii, comerț, energie, transport care fac același lucru. Chiar şi situaţia politică actuală din Kosovo a creat lipsa unui guvern deplin, incertitudinea cu privire la deciziile strategice şi creşterea preţurilor energiei au creat medii nesigure pentru întreprinderi.
Incertitudinea politică determină întârzierea sau prudența deciziilor de investiții. Întreprinderile nu doresc să păstreze capital mare pe o piață cu reguli vagi și stabilitate”. /Periscop/












