Politica UE faţă de Kosovo în <x0pilot”

Spre deosebire de momentul desfăşurării lor, comunitatea sârbă a participat la alegerile parlamentare şi locale din acest an din Kosovo, schimbând semnificativ condiţiile pe care le-au justificat odată.

Credem că acum nu există condiţii care să justifice măsurile împotriva Kosovo. Odată cu alegerile organizate, sârbii au proprii reprezentanţi politici la nivel local şi central. Aceasta marchează, într-o anumită formă, revenirea vieţii politice normale a comunităţii sârbe în Kosovo”, declară Besar Groggi, de la Grupul pentru Studii Politice şi Juridice, pentru programul Expose. Radio Europa Liberă.

Acest grup este una dintre cele 12 organizaţii ale societăţii civile care au solicitat UE săptămâna trecută să elimine măsurile împotriva Kosovo, argumentând că circumstanţele iniţiale nu mai sunt valabile şi că măsurile subminează procesul de integrare europeană.

Free Europe Radio a întrebat UE dacă se discută despre eliminarea acestora, dar nu a primit niciun răspuns.

Presa a citat doar confirmarea unei purtătoare de cuvânt că UE a acceptat scrisoarea societăţii civile din Kosovo.

Aceste măsuri, inclusiv îngheţarea unei părţi din fondurile UE şi suspendarea întâlnirilor la nivel înalt cu oficialii kosovari, au fost introduse la jumătatea anului 2023, în urma creşterii tensiunilor din nordul ţării sârbe şi a unor acţiuni guvernamentale, pe care UE le-a descris ca fiind necoordonate şi dăunătoare comunităţii sârbe.

Cu toate acestea, unele semne de domesticire au început să fie văzute târziu, inclusiv de la întâlniri separate pe care președintele Comisiei Europene Ursula von Leyen le-a avut la Pristina, la 15 octombrie, cu președintele Vjosa Osmani și cu actualul prim-ministru Albin Kurti.

În comunicatul emis la X, von der Leeyen a declarat doar că este important ca Kosovo să continue să construiască instituţii puternice, să reducă tensiunile şi să finalizeze măsurile necesare pentru a profita de planul de creştere al UE.

În luna februarie a acestui an, Radio Europa Liberă a raportat că un proiect de încălzire al oraşului Pristina, “Trmokos”, pentru dublarea capacităţilor de încălzire din capitală, a fost suspendat, din cauza îngheţării unei subvenţii de peste 17 mn euro din partea Uniunii Europene.

Domeniile care ar beneficia de acest proiect includ: Noua Pristina, Calabrin, Mattin 1 și C Street.

La opt luni după acest raport, Termokos confirmă că situația rămâne aceeași.

Proiectul nu a început cu faza de punere în aplicare, deoarece subvenţia acordată de Uniunea Europeană a fost suspendată temporar, ca urmare a măsurilor UE faţă de Kosovo. Ca urmare, procesul de progres al proiectului rămâne în curs până la eliminarea acestor măsuri”, răspunsul companiei trimis către Radio Europa Liberă.

Ca şi cazul ăsta, mai sunt şi alţii. Un raport publicat în luna mai de Institutul pentru Studii GAP Avansate din Pristina a arătat că măsurile punitive ale UE au costat Kosovo aproximativ 613,4 mn euro pentru proiecte suspendate sau amânate pe o perioadă nedeterminată. Din această sumă, 7,1 mn euro au fost complet pierduţi, în timp ce sectoarele cele mai afectate sunt: mediu, energie, digitalizare şi cultură.

Toby Vogel, analist al Consiliului pentru Politică Democrată, cu sediul la Bruxelles, declară că Uniunea Europeană a fost ocupată cu o criză majoră în lume de la Ucraina la Orientul Mijlociu, iar politica Kosovo a lăsat-o în <x0-autopilot”.

Cred că acesta este unul dintre acele exemple de politică ale UE care funcționează pur și simplu automat. În prezent, UE nu are orientări clare cu privire la chestiunea Kosovo sau Serbia, care este legată între ele prin dialog. Nimeni nu este nici lider naţional, nici funcţionar, nici comisar nu doreşte să investească capital politic într-o chestiune care este considerată relativ nesemnificativă”, spune Vogel despre Expose.

Pentru el, aceste măsuri au fost nedrepte faţă de Kosovo de la început, în special având în vedere că Serbia nu s-a confruntat cu ceva similar, în ciuda îndoielilor cu privire la implicarea sa în atacul armat asupra Banjska din 2023.

Vogel nu exclude posibilitatea ca UE să continue să utilizeze măsurile ca mijloc de presiune şi pentru alte chestiuni politice din Kosovo.

Cu toate acestea, se pare că aceştia nu au influenţat orientarea pro-occidentală a cetăţenilor kosovari. Un sondaj realizat anul acesta de Institutul Republican Internaţional în perioada mai-iulie a arătat că 85% dintre cetăţenii intervievaţi în Kosovo sprijină un pro--- UE şi pro-occidentul, faţă de doar 9% în Serbia.

Gergi declară că o parte din responsabilitatea pentru continuarea măsurilor UE este deţinută de instituţiile locale, care sunt disfuncţionale sau în funcţie de luni de zile.

Noi, ca societate civilă, putem face primul pas, putem face ceea ce se află în activitatea noastră, dar, desigur, principala povară în acest sens este pusă pe seama instituţiilor statului. Iar dacă au mandate limitate, trebuie să aibă efect asupra politicii externe, spune Gergi.

După întâlnirea cu von der Leeyen de la Pristina, preşedintele Osmani a scris pe Facebook că a discutat şi despre necesitatea eliminării măsurilor împotriva Kosovo, dar nu a dezvăluit alte detalii.

Vogel declară că ar putea veni un moment potrivit pentru eliminarea măsurilor UE dacă Kosovo ar forma un guvern stabil şi legitim şi ar evita acţiunile pe care UE şi partenerii săi le consideră provocatoare sau unilaterale.

Kosovo trece, desigur, printr-o perioadă dificilă în aspectul intern, din cauza incapacităţii de a forma guvernul şi toate situaţiile conexe. De fapt, cred că faptul de a sta la Bruxelles aşteaptă şi vede. Există un sentiment general că "%na are nevoie de un fel de soluție pentru impasul politic din Pristina înainte de orice decizie importantă se face”, spune Vogel.

El avertizează însă că lipsa de atenţie a UE este periculoasă, deoarece sporeşte posibilitatea instabilităţii şi violenţei în Balcanii de Vest. Fără o concentrare politică a UE, regiunea s-ar putea confrunta cu provocări grave în materie de securitate, potrivit acestuia.

Cred că UE a avut noroc că nu a mai existat violenţă sau violenţă mai gravă în Kosovo. De asemenea, am avut noroc că, până acum, nu au existat incidente violente în Bosnia şi Herţegovina. Are misiuni situate în ambele țări. Scrisoarea are mijloacele de a răspunde oricărei provocări de securitate, dar din punct de vedere politic îi lipseşte atenţia şi disponibilitatea. Aceasta este o situaţie periculoasă, deoarece ceea ce se întâmplă în estul UE, Ucraina, are influenţă în lanţ şi în Balcanii de Vest”, declară Vogel.

La începutul acestui an, Parlamentul European a solicitat eliminarea măsurilor punitive împotriva Kosovo. Miniştrii de externe ai UE au sugerat, de asemenea, eliminarea treptată a măsurilor către Comisia Europeană.

Dar, într-un interviu acordat Radio Europa Liberă în aprilie, Comisarul UE pentru Extindere Marta Kos a declarat că nu toate statele UE sunt de acord cu ridicarea măsurilor împotriva Kosovo.

O astfel de decizie necesită consensul celor 27 de state membre, iar printre acestea se numără cinci ţări care încă nu recunosc independenţa Kosovo -- Spania, Grecia, România, Slovacia şi Cipru.

Cu toate acestea, chiar înainte de desfăşurarea măsurilor, nu s-a observat o pregătire reală de a avansa Kosovo în procesul de integrare europeană.

Aceasta rămâne singura ţară din Balcanii de Vest fără statutul de candidat la aderarea la UE. Cererea de aderare la Uniune a prezentat-o până la sfârșitul anului 2022, dar, după aproape trei ani, cererea nu a fost încă luată în considerare.

Din cauza întârzierii în formarea instituțiilor centrale, Kosovo rămâne chiar și în afara planului de creștere al UE și nu poate beneficia de fondurile băneşti. Acest lucru, deoarece acordul internațional care permite accesul la aceste vehicule trebuie aprobat în prealabil de Adunare.

Gergi subliniază importanţa funcţionării instituţiilor cât mai curând posibil, astfel încât acestea să poată lansa o campanie coordonată de lobby în centrele europene.

Dar, chiar şi atunci, mingea va rămâne de partea lor pentru a decide dacă să răsplătească Kosovo pentru eforturile sale sau să rămână în aşteptare.